luni, 17 iunie 2019

Autoportret de adolescent - AMALIA


Fiecare om este frumos în felul lui. Sunt atâtea lucruri care ne diferențiază unii de alții. Cu toții suntem speciali și diferiți. Asemenea lor sunt și eu: o fată obișnuită de paisprezece ani, cu aspirații puternice.
Nu mă diferențiez foarte mult față de altă elevă tipică de clasa a VIII-a la prima vedere. Însă dacă ajungi să mă cunoști mai bine vei vedea că sunt și eu specială. Nu sunt foarte înaltă, aș putea zice că am chiar înălțimea potrivită pentru vârsta mea și sunt foarte încântată de acest aspect. Am părul castaniu și lung. Însă sunt destul de complicată când vorbim de trăsăturile de caracter. Nu toată lumea are ocazia să mă cunoască așa cum sunt. Nu sunt atât de sigură pe mine precum, poate, par. Stau uneori și mă gândesc la ce aș putea schimba la mine dacă aș putea, dar cu timpul am început să mă obișnuiesc cu faptul că cel mai important lucru la un om este interiorul. Sunt prietenoasă, amabilă și politicoasă. Îmi place să cred că ochii sunt ceea ce dau de gol adevăratele sentimente ale oamenilor. Am ochii de un căprui închis, o culoare obișnuită întâlnită pretutindeni, însă privirea mea este patrunzătoare si poate transmite chiar și cele mai ascunse trăiri și emoții. Am însă un aspect fizic care mă diferențiază de restul lumii, ceva ce nu îmi place și nu mi-a plăcut niciodată la mine: o cicatrice de când eram mică, pe mâna stângă. Prietenii și familia s-au obișnuit cu ea, ba chiar nu îi dau deloc importanță, însă eu o văd zilnic și simt că este felul meu de a fi specială. Îmi dă uneori și nesiguranță, dar m-am obișnuit cu ea. Face parte din trecutul meu.
Sunt pasionată de muzică. Pe lângă faptul că ascult melodii de când vin de la școală până seara, cânt și la pian de mai bine de șapte ani. Găsesc în muzică o modalitate de a mă exprima, mai ales ținând cont de faptul că tipul cântecelor poate schimba starea de spirit a oricui. În plac limba română și în special limbile străine. Îmi place să citesc mai ales cărți după care sunt făcute filme, pentru a compara povestea reală cu cea ecranizată.
Sunt convinsă că toată lumea are o părere diferită despre mine. Pentru unii sunt o prietenă foarte bună, pentru alții doar o colegă. Unii mă cred amuzantă și de treabă, alții poate nu. Dar cred că cei care nu o fac nu m-au cunoscut cu adevărat încă.

(Nichifor Amalia)



Acest text este o mică parte din proiectul "Întâmplări SPIRUTUALE", realizat cu și pentru promoția gimnazială 2019 a Colegiului național ”Spiru Haret” din Bucureşti, 
Un mod de a păstra amintirile SPIRUtuale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu