joi, 19 martie 2015

Stiloul care pune 10 (III)

Un exerciţiu de creativitate pe care îl propun elevilor mei, după "întâlnirea" cu Esop şi cu La Fontaine sau cu autohtonul Gr. Alexandrescu este să compună o fabulă. 
Se pare că fabula, în sens clasic, nu e încă o specie perimată:


  Mătura şi aspiratorul (Andrei, 16 ani) 
Într-o zi se întâlnesc mătura şi cu aspiratorul în sufragerie .
La un moment dat, aspiratorul îi spune măturii cu euforie:
- Dintre noi cine iese la curăţenie mai harnic,
 În următoarele luni cu celălalt să fie şi cel mai darnic.”
Zis şi făcut,
La treabă s-au pus pe întrecut:
Mătura  cu paiele
Şi aspiratorul cu aerele.
Totul a decurs foarte bine
Până când aspiratorul a nimerit într-un culcuş
Şi-a înghiţit o mascotă de pluş.
Din curăţenie s-a oprit,
Căci imediat s-a gâtuit.
În schimb mătură munca-şi continuă
Şi rămăşagu-l câştigă.

Aşa e şi-n viaţă
Când vechiul tradiţional te-nvaţă
Cum poţi să ieşi curat la faţă.




  Crocodilul și șopârla (Maria, 16 ani)
Într-o zi, în mâl stătea o șopârlă. Și cum sta ea și se gândea, 
crocodil ar vrea
să fie. Ea e mică, prăpădită, crocodilu-i mare și viclean. Dar iată că într-o zi amândoi se întâlniră, iar șopârla avu un plan. Să umble cu acel mare crocodil, până va fi ca el. Totul a fost bine și frumos, 
până ce șopârla a picat prost. Alți crocodili a întâlnit 
și de-ndată s-a prăpădit ! 
Vezi tu oare ce se-ntâmplă, 
dacă nimeni nu te-ascultă? Ajungi ceea ce tu nu ești, 
iar ca șopârla te prăpădești !



luni, 9 martie 2015

"Pentru doamna care ne-a învăţat carte!"

Am avut o seară cu totul specială: pe 7 martie a avut loc la Buzău reîntâlnirea cu prima mea serie de dirigenţie. O clasă de gimnaziu  - singura mea serie, de altfel, de gimnaziu la dirigenţie, următoarele trei serii au fost de liceu şi actuala la fel.

Deci să începem cu ... 1997! Clasa a V-a A, profil handbal, Liceul cu Program Sportiv Buzău: 25 de copii frumoşi (până în clasa a VIII-a au ajuns să fie 32), adunaţi în clasa de handbal, mixtă.
Azi, oameni în toată firea, căsătoriţi, părinţi deja unii dintre ei. Au răspuns prezent destui, cât să reînviem ceva din istoria noastră comună - Alina, Laura, Gena, Simona, Răducu, Paul, Ionuţ, Ştefan, Mădă, Andreea, Bibi, Mirela, Cornel.

M-au întâmpinat cu emoţie, apoi au devenit copiii pe care îi ştiam: tonici şi plini de umor, prietenoşi cum numai copiii-sportivi ştiu să fie. Ne-am amintit o grămadă de lucruri: antrenamentele dure (mai ales ale fetelor), colindele, teatrul de păpuşi, când am dramatizat fabule (inclusiv rolul de ... copaci), competiţiile, cupele câştigate, pateurile lui Ştefan, Gena ca portar, fesul lui Răducu ... şi altele multe.
Peste toate, am avut o surpriză pentru ei: scrisorile lor adevărate, trimise prin poştă către mine, ca temă în clasa a VI-a (din 1999!).

Cu ei am învăţat să fiu profesor diriginte şi revăzându-i, după atâţia ani, frumoşi şi demni, netrucaţi, aşa cum ştiam că i-am lăsat la finele gimnaziului, m-am simţit răsplătită nu doar pentru cei patru ani în care m-am străduit să fiu diriginta-profesoara-mama-prietena lor, ci şi pentru fărâma de suflet pe care am pus-o în bagajul fiecăruia, aşa cum face orice dascăl.

Sunt mândră de fiecare dintre voi, dragii mei! Sunteţi oameni mari şi frumoşi, care nu s-au sfiit să se emoţioneze când m-au întâmpinat după 14 ani cu cel mai frumos-simbolic buchet de flori primit vreodată şi cu vorbele: "Pentru doamna care ne-a învăţat carte!"










duminică, 1 martie 2015

Vă doresc o primăvară frumoasă!



Vă doresc o primăvară frumoasă, 
cu un soare mare deasupra paşilor mici şi mari 
pe care îi faceţi! 




Foto arhiva personală


Puteţi (re)citi Primul mărţişor.