sâmbătă, 30 octombrie 2010

Halloween-ul şi ora de română

Să spunem că ai fi profesor. De română.
Ce-ai face dacă ai intra în clasă, cu cele mai bune gânduri de a verifica lecţia, temele, de a da note (mari) etc. şi în clasă ai găsi întuneric şi, după uşă, o stafie, de două ori mai înaltă decât tine şi determinată să te sperie? ... Pe catedră lumânări şi doi dovleci ştirbi, altfel zâmbitori (ei nu răspund la lecţie, nu ?) Pe tablă lilieci şi păianjeni negri (de carton, dar scary, oricum). Şi foarte important! în bănci sunt totuşi elevi... Cu dinţi de vampir, dar elevi...
Ai două variante: 
1. Zâmbesti superior, transformi fantoma în elev, la fel vampirii, laşi dovlecii pe catedră (treacă de la tine), verifici lecţia, temele, dai note etc.; 
2. Te transformi în vrăjitoare, laşi fantoma, laşi vampirii,  verifici totuşi lecţia, temele, când pui notele se lămuresc toţi, eşti vrăjitoarea cea rea.
Ar mai fi totuşi o variantă.
 3. Eşti profesor. De română. Apreciezi povestea. Şi decorul, şi personajele (chiar dacă sunt de împrumut). Iubeşti creativitatea, aşa că vei verifica altfel Moara cu noroc. Intri în joc şi le ceri: a) Eşti o vrăjitoare bătrână. Ai ajuns la Moara cu noroc inainte de prima vizită a lui Lică. Îi vei ghici lui Ghiţă viitorul, îi cunoşti destinul.... b) Eşti banul câştigat necinstit. Tu, mai bine ca oricine, cunoşti frământările lui Ghiţă...c) Eşti una dintre crucile de pe marginea drumului ce duce la moară. Vei povesti tot ce ai văzut de la Sf. Gheorghe până de Paşte...
Aşa am verificat vineri dacă au citit Slavici.  Şi în timp ce elevii mei au scris, eu am completat decorul cu fantomiţe albe făcute din şerveţele. 
Să spunem că ai fi profesor. De română. Cu siguranţă, nu ai pune punct niciunei deschideri, niciunui efort venit din partea elevilor tăi. 
De aceea, mi se pare potrivit să spun Punct şi virgulă