Amintiri SPIRUtuale - Emoții în ora de română

Emoții în ora de română  –  Briana Berbec
Atunci când auzi sunetul clopoțelului care anunță pauza, ești cel mai fericit. Eu împreună cu colegii mei simțeam aceeași stare de bucurie după aproape toate orele, mai puțin după cea de limba română. Ora aceasta trecea atât de repede, încât îți doreai să ai română în fiecare zi.
Toate orele de română erau speciale în felul lor, doamna dirigintă știa întotdeauna cum să ne capteze atenția. În acest fel, învățam tot ce trebuia, dar ne și distram.
Ora de română pe care nu o voi uita vreodată este aceea în care doamna dirigintă ne-a așezat pe toți în jurul dumneaei și a luat o carte veche de pe catedră. Dar înainte de asta, fiecare copil și-a scris starea pe un post-it și am lipit hîrtiuțele pe tablă.
Cartea din care urma să ne citească avea paginile îngălbenite, dar scrisul încă se distingea. Cu toții ascultam cuminți și sorbeam, parcă, fiecare cuvânt care era rostit. În clasă era o liniște mormântală, mințile noastre fiind captivate de frumusețea poeziei citite.
După cele câteva minute de citit poezia, am revenit cu mintea în sala de clasă. Discuția despre poezia citită a adus multe dispute între noi, unii simțind-o foarte tristă și pătrunzătoare, alții fiind veseli, iar alții melancolici. Fiecare dintre noi a trebuit să spună ce i-a plăcut la această poezie și ce l-a făcut să se simtă în acel fel. Am spus cu toții cum ne-am imaginat tabloul care era descris în poezie și ceea ce am înțeles din ea, am găsit figuri de stil, le-am comentat și le-am explicat.
După aceea, fiecare dintre noi am scris pe un bilet sentimentul simțit după citirea poeziei și după discuții și l-am lipit pe tablă.
Am comparat cu bilețelele de la începutul orei, când mulți scriseseră: plictisit, indiferent, amuzat etc.
Când ne-am așezat cu toții la locurile noastre, doamna dirigintă ne-a spus că tocmai am învățat că poezia creează emoție.










Acest text este o mică parte din proiectul "Întâmplări SPIRUTUALE", realizat cu și pentru promoția gimnazială 2019 a Colegiului național ”Spiru Haret” din Bucureşti, 
Un mod de a păstra amintirile SPIRUtuale.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat