Amintiri SPIRUtuale - ,,Eram incredibil de supărat”

,,Eram incredibil de supărat” – Șerban Andrei
În toată școala se aude sunetul care anunță pauza. Tocmai luasem o notă proastă la muzică și eram incredibil de supărat.
În jurul meu toți copiii se felicitau pentru notele lor bune, însă eu eram prins într-o lume singuratică și mă gândeam să plec. Din când în când câte un coleg venea să mă consoleze, însă nu mergea. Trist, în bancă, așteptam să înceapă ora, care credeam că o să fie plictisitoare și enervantă. După un timp, în care mi-am plâns de milă, intră în clasă doamna profesoară de română. Nu prea eram atent, așa că nici nu m-am ridicat în picioare la salut. Doamna a observat și, spre surprinderea mea, în loc să mă certe, m-a întrebat ce am pățit și de ce eram supărat. Am fost un pic șocat, însă nu am putut răspunde pentru că eram încă nervos. Din fericire, colegii mei au explicat situația pentru mine. Doamna ne-a întrebat dacă vrem să facem atunci dirigenția, în loc de română, ca să dicutăm problema. Am fost plăcut surprins și am reușit să explic situația.
În final, doamna dirigintă nu a putut să  ceva în privința notei. Însă faptul că a oprit ora de română ca să îmi asculte problema mi-a arătat ce tip de persoană este doamna de română.





Acest text este o mică parte din proiectul "Întâmplări SPIRUTUALE", realizat cu și pentru promoția gimnazială 2019 a Colegiului național ”Spiru Haret” din Bucureşti, 
Un mod de a păstra amintirile SPIRUtuale.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat