Autoportret de adolescent - RAREȘ

Consider că toţi oamenii sunt unici.

Aşa sunt şi eu, unic şi diferit de restul colegilor mei, pentru că, dacă toţi am fi fost la fel, am trăi într-o lume tare plictisitoare sau ne-am certa tot timpul între noi.

Ca fizic nu sunt foarte înalt, dar nici prea scund, şi am o constituţie atletică. Am ochi blânzi, ca doi cărbuni întunecaţi, care te mângâie cu privirea. Părul meu este de asemenea de culoare închisă şi am pielea ciocolatie care la sfârşitul sezonului estival mă face să semăn cu un ,,marocan”, aşa cum îmi spun mulţi colegi de la club. Deşi am nasul mare, n-aş vrea să îl schimb, asta deoarece este o caracteristică proprie a mea, iar mama întotdeauna îmi spune că oamenii care au nasul ca al meu sunt oameni inteligenţi. Se prea poate să fie adevărat, pentru că la şcoală am note bune, iar prietenii mei tot timpul îmi spun că sunt isteţ şi că  ,,mă duce capul”.

Din moment ce sunt sportiv şi practic un sport individual, mă consider ca fiind un tip serios, care şi-a format în timp un caracter aparte, de învingător. Mottoul după care mă conduc este, atât la studii, cât şi în sport, acela potrivit căruia ,,Succesul constă în ambiţia de a nu renunţa niciodată”.

În rest, sunt destul de glumeţ, spiritual de asemenea şi îmi place să fac persoanele din jur să fie vesele şi să râdă.

Nu sunt foarte ascultător - câteodată sunt rebel, deoarece nu îmi place să fac ceea ce mi se impune. Asta mă face foarte special şi nu aş vrea să schimb la mine decât poate faptul de a nu mai fi aşa de încăpăţânat.

(Panait Rareș Alexandru)

Acest text este o mică parte din proiectul "Întâmplări SPIRUTUALE", realizat cu și pentru promoția gimnazială 2019 a Colegiului național ”Spiru Haret” din Bucureşti, 

Un mod de a păstra amintirile SPIRUtuale.