Punct şi virgulă

În seara aceasta, la Facultatea de Litere, a avut loc Festivitatea de deschidere a Olimpiadei Naționale de Lingvistică. În vechile bănci ale Amfiteatrului Odobescu (spațiu care s-a dovedit neîncăpător), au stat alături, pentru mai bine de o oră, profesori (studenții de altădată la Litere) și elevi (viitori studenți, poate, la Litere). Au vorbit în deschiderea Olimpiadei Naționale de Lingvistică prof. univ. dr. Rodica Zafiu; prof. dr. Constantin Trăistaru - inspector general școlar; prof. Liliana Toderiuc - inpector general adjunct; prof. dr. Mihaela Cîrstea - inspector de specialitate. Detaliile (foarte așteptate) privitoare la structura probelor, la gradul de dificultate a subiectelor, la confruntarea candidaților cu evaluatorii au fost prezentate de lector dr. Adina Dragomirescu și  de drd. Roxana Dincă.  Olimpicii (peste 150 de participanți din toate județele țării și din București) vor susține mâine probele Olimpiadei. Se vor califica 4 elevi pentru a participa la faza inte

O achiziție recentă mi-a înveselit ziua (și balconul). Ieri, după multe week-enduri extrem de aglomerate, pe o vreme superbă în București, am făcut o plimbare luuungă, pe jos, cu opririle noastre știute. Dintr-un magazin TCM (de pe lângă Palatul Șuțu) am cumpărat 5 pitici de ... ghiveci. Veniți chiar din țara lor, adică din Germania, miniaturali, înghesuiți într-o cutiuță de carton, despărțiți de ambalajul cu bule de aer, pentru ca, în călătoria lor pornită din vreun atelier nemțesc, ceramica fină pictată cu atenție la detalii să nu se deterioreze.  Pentru cine nu știe încă, piticii de grădină au o istorie bogată în Occident, iar țara care i-a ”cultivat” cel mai mult este Germania. Aici s-a dezvoltat o adevărată industrie a acestor spiriduși, a căror simbolistică se leagă de credința că aceștia sunt capabili să apere casa, grădina, bunurile de rele, chiar în absența stăpânilor. Originea piticilor de grădină vine, însă, din Turcia, dintr-o regiune numită Capadochia, o zonă minieră

... sau despre gesturi mici care aduc bucurii mari. Vinerea trecută, doi dintre copiii din clasa mea (XII A, de fapt nu mai sunt copii) mi-au cules toporași din parcul liceului și mi i-au oferit la începutul orei.  Buchețelul era legat cu o ață mov, cam ca petalele delicatelor mostre de primăvară, de care efectiv nu m-am putut despărți toată ziua. Adică am plimbat de la o clasă la alta primăvara cu fundiță mov. Mai sunt mai puțin de trei luni până la absolvirea promoției 2013 și doar câteva săptămâni de școală efectivă și mă bucur din plin în perioada aceasta de fiecare feedback al muncii mele de patru ani ca diriginte. Grija la detalii (ața la culoare găsită la portar!!), solemnitatea gestului (pentru că trebuie să vă imaginați importanța dată momentului, respectul cu care mi-au înmânat delicatul buchețel), intenția dezinteresată de a face cuiva o bucurie (adică mie), curajul de a fi spontani, toate acestea sunt lucruri pe care le văd, indiferent cât de preocupați suntem să recapi

Ce condiții trebuie să îndeplinească un mărțișor pentru a fi perfect? 1. Să îmbine culorile roșu și alb . Trebuie să întâmpini prima zi de primăvară purtând împletitura meșteșugită -  firul alb încolăcind firul roșu, firul roșu învârtindu-se în jurul firului alb - lăsând liberă vederii alăturarea contrariilor. E un fir magic, unește în răsuceala lui mătăsoasă vara cu iarna, căldura cu frigul, lumina cu întunericul, încolăcit pe încheietura mâinii sau purtat în dreptul inimii. 2. Să fie un simbol al primăverii. O buburuză cu siguranță te înveselește. Poți să-i spui mămăruță, mărgărită, păpăruță, boul-lui-Dumnezeu, vaca-Domnului, gărgăriță-riță-zboară-n poieniță, Măriuța Popii, găina-lui-Dumenezeu  - ea, buburuza, e semn că vine primăvara, că renaște pământul. 3. Să-ți lase un gust dulce. Așa, ca "bomboanele de colecție"! Coșulețul cu mărțișoare pentru elevii mei O primăvară minunată să aveți!