duminică, 25 iunie 2023

Un portret. Succes, 12G! În tot ce urmează!

Într-o pauză, acum câteva luni, la 12G, vorbind cu o elevă nu mai știu despre ce, ea mi-a replicat ușor complice: doar suntem prietene, nu? Cu multă blândețe și fără urmă de malițiozitate, i-am răspuns că nu suntem prietene - suntem o profesoară și o elevă care stau de vorbă în pauză și că prietene are precis o mulțime, e pur și simplu bine să aibă și o profesoară cu care să stea de vorbă. 

Sper că am reușit să fiu Profesoara potrivită pentru 12G, cu care să stea de vorbă

Este vorba despre clasa de științe sociale, intensiv engleză, Promoția 2023, Colegiul Național „Spiru Haret”.

Dincolo de lecții de predare, de teste, de eseuri etc., sper că am reușit – pentru cei 33 de la 12G - să „scot” ora de română din patul lui Procust pe care bacalaureatul ni l-a proptit în ușa clasei și să facem totul fără măsurătoare, dar cu bucurie, cu bucuria întâlnirii cu literatura, să trecem cu tot ceea ce ora de română ne oferă dincolo de coperta 4 a cărților, în viața reală.

Sala Noica va fi mult timp pentru mine de acum încolo locul întâlnirii cu o clasă extraordinară: prezentări de carte demne de o emisiune culturală, cărți (literatură, filozofie) pe bancă, la îndemână pentru citit, studii de caz și proiecte demne de un concurs de scenografie sau de regie, dar și de o sesiune științifică, voluntariate, excelentă echipă de redacție a revistei „Caietele SPIRUtuale”, autori de articole scrise matur și fermecător, momente de actorie (făcute din nimic: cum a fost cu cuvintele din fondul traco-dac, mai știți?), participări la olimpiade naționale, proiecte de final de an cu puneri în scenă fabuloase (musical, parodie, dramă, comedie) și altele, multe, multe, care au compus pentru voi anii de liceu cu emoții la română.        

 

Am stat de vorbă minunat patru ani și pentru asta vă mulțumesc! 

Profa de română

 

P.S. Mâine începe examenul de bacalaureat. Apoi începe viața. Dar eu știu că totul va fi bine! Țin pumnii! 

 

P.P.S. Un feedback păstrat în classroomul din clasa a X-a, care să vă amintească să nu uitați bucuria! 

„Voi începe prin a spune că ador entuziasmul cu care predați! Încă din clasa a IX-a am fost surprinsă de entuziasmul cu care ne întâmpinați, mai ales când româna era prima oră!  Îmi amintesc că, la una dintre întrebările pe care ni le-ați pus, răspunsul era „ironia” și o colegă a dat „soluția” câștigătoare, iar dumneavoastră ați fost extrem de încântată! Cu scuzele de rigoare (desenul a fost făcut în două minute pe tabla clasei și zâmbetul vă este acoperit de mască ...), vă atașez mai jos o schiță care cred că ilustrează perfect felul în care ne încurajați și ne dați încredere să răspundem mai des.”  (Alexandra Zaman, 21 decembrie 2020)



Drum bun și luminat, 12E! Cu drag, Diriga

Într-o carieră didactică numeri pe degetele de la mâini seriile de la dirigenție – nu sunt multe, dar ele, adunate, înseamnă toată viața ta de profesor. Și când „îți termină” o clasă la dirigenție e ca atunci când ai terminat o construcție. Nu seamănă una cu cealaltă: uneori ai pietre tari, alteori ai cărămizi sfărâmicioase sau lut moale. Sau pe toate la un loc. Nimeni nu te învață anume știința îmbinării între atâtea materiale de construcție. Știi doar că trebuie să clădești un mic cartier. Cu ferestre luminate.  

Clasa care „mi-a terminat” anul acesta este 12E, profil real, specializarea științe naturale, 30 de elevi, pe care i-am numit, în 2019, când i-am cunoscut și am format un grup de WhatsApp, „Cei mai frumoși” și așa au rămas. Pentru mine, „cei mai frumoși”. În plus, inteligenți și cu simțul umorului. Printre ei, câțiva spiriști din fosta mea clasă  - dirigenția la V-VIII, iar acest lucru a fost una dintre cele mai frumoase experiențe de profesor diriginte: să construiesc în jurul unui nucleu deja format. 

A fost o generație încercată. Aproape doi ani au stat în izolare, în fața ecranelor. Așadar, cu ei am învățat să fiu dirigintă „online”, cu superputerea ca, uneori, să văd și să înțeleg dincolo de ecran, cu superputerea să ne simțim împreună deși izolați, fiecare, în locuința sa. Ieșirea din izolare a coincis cu începutul clasei a XI-a, când cei mai mulți dintre ei au luat startul în pregătirea pentru admiterea la facultate. Așa se face că imaginea cea mai puternică cu elevii mei, în sala 3, parter, corp vechi, îi păstrează pe cei mai mulți dintre ei în bănci, în pauză, „mediciniștii”, lucrând grile la anatomie sau la chimie. Un tub de planșe, pe pervazul ferestrei din mijloc, este semnul grupului de „arhitecți”, mai puțini. Apoi sunt fizicienii, informaticienii, „ase-iștii” și o viitoare jurnalistă. 

Nu au refuzat nimic din ce am avut de spus și de dat, ca dirigintă, și pentru acest lucru le mulțumesc. 

Multe dintre momentele noastre au devenit subiecte pentru articole puse aici, pe blog – las mai jos o listă. 

  

Toate, așa cum le-am putut face, ne-au clădit la un loc și separat. Îmi doresc ca pentru fiecare în parte să se așeze lucrurile în cel mai bun mod cu putință. La bacalaureatul care începe mâine și mai ales la ceea ce urmează după. 

Au cu ei boabele de curaj și gândul meu bun. Și sper ca la fiecare fereastră să pâlpâie o lumină.

Drum bun și luminat, 12E! Oriunde vă vor duce pașii! 

Cu drag, 

Diriga

 



💜 Cel mai frumos brăduț

💜 Despre sănătatea mintală

💜 Poezie în dar

💜 Trifoiul norocos

💜 Căsuțele de turtă dulce

💜 Ziua Absolventului

💜 Voluntariat pentru Ucraina

💜 Obiceiuri în decembrie 

💜 Cartonașe motivaționale

💜 Spiru online. Totul va fi bine

💜 Mesaje pe tricouri

💜 Proiect cultural