Lecţie cu o gutuie
![Imagine](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjBt21iqeFDhyphenhyphenGsDGJ35aDkGmEjEn2aqM9jRFlgyizWZx_rCqsgl-4bOKkYT6wuaSRd3QBwydwFGBlSfK4qYQNuOnqkKCWfzJFtVbOmxqPTiYrHsFcxXl0pvf73upFyMTupiSLtjqmCr4/s400/12319401_803440089778387_1857522368_n.jpg)
Avertisment! Acest text este pentru cunoscători! Ce trebuie să cunoşti neapărat: gustul gutuilor româneşti toamna, poeziile lui Nichita Stănescu (una anume mai ales!) şi drumul înapoi către vârsta de 10-11 ani. Acum, la sfârşit de toamnă, am făcut lecţia cu ... o gutuie. Lecţia însă nu a fost despre gutui sau despre alte fructe, ci despre raportul realitate ficţiune în literatură . Despre miracolul transfigurării elementelor din realitate în (pur şi simplu în) poezie. Cum se face o lecţie cu o gutuie? .... Se ia o gutuie din fructieră, se ascunde în poşetă lângă manualul de clasa a V-a , se arată copiilor - ofrandă a toamnei - fructul acesta aproape neştiut (are gust dulce, zice unul, ca o acadea, spune altul!). Apoi se cere un vers ştiut ("şi gutui amărui/ cu puf galben ca de pui") şi se inventează alte "expresii frumoase" despre gutuie. După aceea, se împarte gutuia la 32. (Cu totul "întâmplător", se ascultă "Lecţie despre cub" de Ni