vineri, 13 februarie 2015

Model de rezolvare a subiectelor

Evaluare Naţională - 2014
Limba şi literatura română
MODEL DE REZOLVARE

Subiectul I
A. 1. Sinonimele potrivite pentru sensul din text al cuvintelor subliniate sunt: fiindcă – întrucât; cer – pretind; liniștit – calm.
2. Virgula din secvența  “Bine-ai venit, An nou!” separă o construcţie în cazul vocativ de restul enunţului.
3. Măsura primului vers este de 6 silabe, iar măsura celui de-al doilea vers este de 4 silabe.
4. Textul aparţine genului liric prin prezenţa eului liric şi prin exprimarea directă a sentimentelor şi a gândurilor.
5. Titlul conţine două substantive. Substantivul propriu "Anul Nou" sugerează tema poeziei, anume trecerea timpului, iar substantivul "rânduri" anunţă forma de monolog liric adresat. Poezia este "o scrisoare" către Anul nou, personificat în ipostaza unui prieten care soseşte în casele tuturor.

B.        În opinia mea, mesajul poeziei ,,Rânduri pentru Anul Nou'' de Ion Minulescu face referire la trecerea timpului, resimţită de poet cu nostalgie şi cu emoţie.
În primul rând, semnificaţia mesajului este susţinută prin limbajul expresiv şi sugestiv, realizat prin figuri de stil şi prin punctuaţia expresivă. Anul Nou este personificat în ipostaza unui prieten aşteptat cu bucurie, dar şi cu emoţie, fiind aducător de noroc: " Noroc că te-așteptam deștept/ Să te previu la timp, să fii atent,/ Și-n clipa marelui eveniment/ Să-mi calci în casă cu piciorul drept ... ". Epitetul dublu din versul "Te vreau la trup curat ... neprihănit ..." exprimă speranţa poetului că trecerea timpului va aduce bucurii în viaţa sa. Frecvenţa punctelor de suspensie susţine tonalitatea nostalgică a poeziei, sentiment provocat de modul cum fiinţa umană resimte trecerea timpului.
În al doilea rând, mesajul poeziei se dezvăluie prin exprimarea directă a sentimentelor autorului, trăsătură specifică genului liric. Trecerea timpului ii generează poetului că este o fiinţă limitată, suspusă morţii. Această idee este redată în prima strofă prin metafora: "De când te aştept aproape că am şi albit". Teama de moarte a poetului este exprimată ludic: "Și fii atent ca nu care cumva/ Să ți se rupă firu-n casa mea! …”.
În concluzie, aceasta „scrisoare” către Anul Nou este un pretext al autorului de a-şi exprima teama provocată de trecerea timpului.

Subiectul al II-lea
A. 1. Universitatea York a realizat o cercetare cu privire la capacitatea de empatie a copiilor. Copiii care au o capacitate mai mare de empatie sunt cei care au fost mai mult expuși la literatura pentru copii decât la desene animate televizate.
2.   Numele autorului este Corina Zorzor, iar titlul articolului este „Empatia, o abilitate dobândită prin lectură”.

3. Cuvintele subliniate sunt: de – prepoziție simplă; care – pronume relativ; și – conjuncție simplă coordonatoare copulativă; psihologice – adjectiv propriu-zis.
4. Funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate sunt: aceia – subiect; capacitate – complement direct.
5. Propoziţia “Când sunt scrise bine” este subordonată circumstanțială de timp, iar propoziţia „care îl încurajează pe cititor” este subordonată atributivă.
6. Problema este/1 să ajungă toată lumea la timp./2 

B.  Nu m-am gândit că vreodată voi vedea un scriitor în carne şi oase, fiindcă pentru majoritatea copiilor scriitorii sunt doar nişte fotografii în manuale. De aceea m-am entuziasmat când am aflat că în şcoala noastră va veni poeta Ana Blandiana.
      Evenimentul s-a petrecut la începutul lui martie, într-o zi atât de frumoasă, încât parcă soarele şi pomii preluaseră, prin nu ştiu ce minune, şi amplificaseră bucuria noastră, transformân-o în lumină şi muguri verzi. Emoţia mea nu avea limite, mai ales că doamna profesoară de limba română ne avertizase că trebuie să memorăm o poezie scrisă de această poetă, pentru ca unii dintre noi să recite în faţa tuturor, în cadru festiv.
     Când poeta a sosit, noi eram deja adunaţi în cabinetul de limba română. Am primit-o festiv, ridicându-ne în picioare şi aplaudând. Ne-a vorbit despre ce înseamnă poezia, despre copilărie, despre ceea ce a publicat de-a lungul vremii. Cel mai frumos a fost când a recitat câteva poezii cu emoţie în glas, pentru care am aplaudat cu toţii iar. Apoi a venit rândul nostru. Nimeni nu îndrăznea să recite în faţa poetei. Mi-am luat inima în dinţi şi am ridicat mâna uşor. Mi-am învins emoţiile şi am recitat poezia cu glas sensibil.
      Nu-mi mai amintesc nici aplauzele, nici felicitările pe care le-am primit de la colegi. Mi-a rămas în minte, şi voi păstra pentru totdeauna în suflet, privirea poetei, plină de încântare şi de lumină. Din tablourile de pe pereţi, ochii scriitorilor români parcă şi ei aveau o lumină ...


Sursa: "Pregătirea probei scrise de limba şi literatira română. Evaluarea naţională 2015”, Editura TREND, 2014; Autori: Camelia Săpoiu, Veronica Hoitan

De văzut:





Barem de evaluare şi notare - Evaluare Naţională 2014

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Limba şi literatura română


·         Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
·         Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
·         Nu se acordă fracţiuni de punct.
·         Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (42 de puncte)
A. 1. câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de exemplu: fiindcă – deoarece, căci; cer – pretind, solicit; liniștit – calm, stăpânit) 3x2p=6 puncte
2. explicarea rolului virgulei în secvența dată (izolează o construcție în cazul vocativ de restul enunțului) 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru precizarea măsurii primelor două versuri ale poeziei (6 silabe; 4 silabe) 2x3p=6 puncte
4. câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat
(de exemplu: transmiterea directă a unor gânduri și sentimente; prezența mărcilor lexicogramaticale ale subiectivității) 2x3p=6 puncte
5. prezentarea adecvată a semnificaţiei titlului, respectând precizarea referitoare la numărul de cuvinte 6 p./prezentarea parţial adecvată a semnificaţiei titlului, cu respectarea numărului de cuvinte indicat 3 p./încercare de prezentare a semnificației titlului 1 p. 6 puncte
B.
– formularea adecvată a unei opinii despre semnificația mesajului poeziei 4 p./încercare de formulare a unei opinii despre semnificația mesajului poeziei 2 p. 4 puncte
– susținerea opiniei formulate prin două argumente, valorificând textul dat 4 p./susținerea opiniei printr-un singur argument, valorificând textul dat 2 p./încercare de susținere sau de argumentare, fără valorificarea textului 1 p. 4 puncte
– adecvarea conținutului la cerință 2 p./adecvarea parțială a conținutului la cerință 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării referitoare la numărul de cuvinte 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
A. 1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia din cele două enunțuri cerute (de exemplu: Universitatea York a realizat o cercetare cu privire la capacitatea de empatie a copiilor; Copiii care au o capacitate mai mare de empatie sunt cei care au fost mai mult expuși la literatura pentru copii decât la desene animate televizate) 2x2p=4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autorului și a titlului articolului 2x2p=4 puncte
3. câte 1 punct pentru menționarea fiecărei părți de vorbire (de – prepoziție simplă; care – pronume relativ; și – conjuncție simplă/coordonatoare; psihologice – adjectiv propriu-zis) 4x1p=4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (aceia – subiect; capacitate – complement direct) 2x2p=4 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a oricăror două propoziții subordonate diferite din fraza dată (de exemplu: Când sunt scrise bine; care îl încurajează pe cititor; să înțeleagă mai bine profunzimea experienței umane) 2x1p=2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului următoarelor două propoziții subordonate transcrise: când sunt scrise bine – propoziție subordonată circumstanțială de timp; care îl încurajează pe cititor – propoziție subordonată atributivă; să înțeleagă mai bine profunzimea experienței umane – propoziție subordonată completivă indirectă 2x1p=2 puncte
Notă: Punctajul pentru felul subordonatei se acordă și în situația în care candidatul a menționat că propoziția Când sunt scrise bine este propoziție subordonată circumstanțială condițională.
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată predicativă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să   4 puncte
– 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziții
– 3 puncte pentru construirea corectă a propoziției subordonate indicate, introduse prin conjuncția subordonatoare

B. – relatarea unei întâmplări, cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor 4 p./relatarea unei întâmplări, fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor 2 p. 4 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal 2x2p=4 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă 2 p./ adecvarea parțială a conținutului la cerință 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării referitoare la numărul de cuvinte 2 puncte

12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziției 1 punct
– coerența textului 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2 p./adecvarea parțială 1 p.
2 puncte
ortografia (0 erori – 3 p./1-2 erori – 2 p./3-4 erori – 1 p./5 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
punctuația (0 erori – 2 p./1-2 erori – 1 p./3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
așezarea corectă a textului în pagină 1 punct

        lizibilitatea 1 punct




Subiectele de la proba de limba şi literatura română Evaluare Naţională 2014

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2013-2014
Limba şi literatura română
Varianta 1
·         Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
·         Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citeşte, cu atenţie, textul:

Bine-ai venit, An nou! ...
Bine-ai venit ...
De când te-aștept aproape-am și albit ...
Dar fiindcă-mi intri-n casă-ntâia oară,
Te rog să nu-mi faci casa de ocară ...
Nu te grăbi să-mi intri pe furiș,
C-abia sosiși ...
Noroc că te-așteptam deștept
Să te previu la timp, să fii atent,
Și-n clipa marelui eveniment
Să-mi calci în casă cu piciorul drept ... [...]

Așa te vreau! …
Te vreau la trup curat ... neprihănit ...
Și tot așa la suflet și la minte [...]

An nou ...
Ai auzit ce-ți cer? ...
Nu-ți cer să faci nimic în casa mea,
Mai mult decât ai face tu-ntr-a ta! ... [...]

An nou! ...
Fii nou de sus și până jos! ...
Copil al nimănui și-al tuturor, [...]
Copil gălăgios ...
Desfășură-te-ncet de pe mosor* …
Încet … cât mai încet … și liniștit
Și fii atent ca nu care cumva
Să ți se rupă firu-n casa mea! …
Bine-ai venit, An nou …
Bine-ai venit! …
(Ion Minulescu, Rânduri pentru Anul Nou)

*mosor, s.n. – Piesă cilindrică din lemn, de metal sau de material plastic, pe care se înfășoară ață, fire de mătase, sârmă etc.

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: fiindcă, cer,
liniștit. 6 puncte
2. Explică rolul virgulei în secvența: Bine-ai venit, An nou! … 6 puncte
3. Precizează măsura primelor două versuri ale poeziei. 6 puncte
4. Menționează două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului poeziei. 6 puncte


B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să-ți prezinți opinia despre semnificația mesajului poeziei Rânduri pentru Anul Nou de Ion Minulescu. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi o opinie despre semnificația mesajului poeziei;
– să-ți susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.


SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citeşte, cu atenţie, textul:
Cărţile de ficţiune pe care le citim ne ajută să empatizăm cu cei din jur şi să ne adaptăm mai uşor la diverse situaţii de viaţă, arată cele mai recente studii psihologice. În urma unei cercetări realizate de Universitatea York pe copii cu vârste cuprinse între 4 şi 6 ani, psihologii au observat că aceia care au fost expuşi mai mult timp la literatura pentru copii decât la desene animate televizate au o mai mare capacitate de empatie* [...]. Implicarea în poveştile fictive din cărţi aduce informaţii noi despre viaţa socială, iar acest lucru este extrem de benefic în rândul copiilor, fiindcă le arată versiuni ale lumii din afara universului propriu. Totodată, studiul relevă că volumele de ficţiune îl ajută pe cititor să se adapteze la viaţa socială mai mult decât o fac lucrările nonficţionale. Înţelegerea personajelor dintr-o naraţiune este, astfel, echivalentul cunoaşterii a diferitelor tipuri umane din viaţa reală. Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine poveşti despre viaţă, care îl încurajează pe cititor să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane.
                                (Corina Zorzor, Empatia, o abilitate dobândită prin lectură, în adevărul.ro)

*empatie, s.f. – identificare, prin trăire, cu alte persoane, cu eroii cărților etc.

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– universitatea în cadrul căreia s-a realizat cercetarea menționată în textul dat;
– categoria de copii cu o capacitate mai mare de empatie. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: Cărţile de ficţiune pe care le citim ne ajută să empatizăm cu cei din jur şi să ne adaptăm mai uşor la diverse situaţii de viaţă, arată cele mai recente studii psihologice. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: În urma unei cercetări realizate [...] pe copii cu vârste cuprinse între 4 şi 6 ani, psihologii au observat că aceia care au fost expuşi mai mult timp la literatura pentru copii decât la desene animate televizate au o mai mare capacitate de empatie [...]. 4 puncte
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:
Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine poveşti despre viaţă, care îl încurajează pe
cititor să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin conjuncția subordonatoare . 4 puncte

B. Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să prezinți o întâmplare petrecută
în timpul participării la o întâlnire organizată de școală, cu un scriitor contemporan. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).


Sursa: www.edu.ro

De văzut: 

Se apropie simularea Evaluării Naţionale pentru elevii de clasa a VIII-a

Dragi elevi de clasa a VIII-a, luni, 23 februarie, se va desfăşura simularea Evaluării Naţionale, proba de limba şi literatura română.
Dacă încă nu aţi văzut/lucrat subiectele de la Evaluarea Naţională din 2014, adică de anul trecut, găsiţi aici următoarele:



Succes!

duminică, 8 februarie 2015

Desertul de duminică

Am copilărit cu biscuiţi de casă, răsfăţaţi cu zahăr vanilat, fursecuri subţiri, care lăsau la vedere, abia ghicite, stafide sau nuci, checuri aburinde în care se îmbinau în jocuri niciodată la fel urmele de cacao cu galbenul sănătos al ouălor de ţară, plăcinte de brânză învârtoşate şi grozave sau de dovleac, cu miros de vară şi de toamnă îmbelşugată. Pe toate le făcea mama grozav şi le mai face şi azi, slavă Domnului!

Tortul de morcovi a intrat recent în casa mea, mai precis abia l-am "desluşit" acum, la final de vacanţă. Poartă în el ceva din preţiozitatea şi din precizia ceasurilor elveţiene. Nici nu are cum să fie altfel, e un desert cu veche tradiţie în Elveţia, unde e nelipsit de la aniversările copiilor. Te farmecă negreşit: gust preţios - mieji de nuci, cu gust greu, ca umbra nucilor, un praf de ienibahar, iute, îmbunat cu nucşoara dulceagă, scorţişoară cât să o recunoşti peste toate.

Morcovi - cât să fie ... altceva. Şi probabil că mai mulţi şi mai hotărâţi peste toate celelalte ingrediente alcătuitoare, morcovii - la îndemână fiind - au reînviat moda acestei speciale prăjituri în Anglia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, odată cu raţionalizarea alimentelor. La scurt timp apoi, tortul cu morcovi a călătorit până peste ocean.

Am tăiat aici o felie potrivită şi am împrietenit-o cu fursecuri ochioase de ciocolată cu alune de pădure, caramelizate şi cu o rază de soare păstrată de astă-vară de caisele confiate ...

Reţeta am luat-o de aici.


Foto: Casandra Săpoiu


Foto: Casandra Săpoiu

Idei pentru 15 Ianuarie la școală