Autoportret de adolescent - IRINA
De ce? Chiar nu
înțelg obsesia mamei pentru păstratul pozelor mele de când eram mică, de la
toate adunările de familie. Nu ies bine în poze nici acum, cu atât mai puțin la
cinci ani. Singurul lucru bun de atunci e faptul că înălțimea mea corespundea
cu vârsta. Măcar acum, deși sunt scundă pe lângă colegii mei de clasă,
compensează caracterul lipsa de înălțime. Ah! Cred că am găsit motivul pentru
care nu am ieșit bine în pozele acelea. Antipatia mea față de adunările de
familie e de vină. Reușește să treacă prin ochii mei negri de sticla aparatului
de fotografiat.
Acest text este o mică parte din proiectul "Întâmplări SPIRUTUALE", realizat cu și pentru promoția gimnazială 2019 a Colegiului național ”Spiru Haret” din Bucureşti,
Măcar cu vârsta,
aceste reuniuni la care trebuie să iau parte s-au împuținat. Aș prefera oricând
să satau în camera mea cu o pereche de căști în urechi decât să asist la
discuții total paralele cu interesele mele. Probabil acesta e și motivul pentru
care cercul meu de prieteni este restrâns. Nu sunt o fană a discuțiilor
obișnuite, clasice. Mi se par plictisitoare și prea banale. De ce să vorbești
despre cum ai pierdut metroul când sunt atâtea alte lucruri interesante?
Stai! E duminică,
deci mâine am școală. Încă nu am înțeles de ce trebuie să asiști la ore în care
informațiile prezentate nu te interesează. Mai bine mă duc să-mi fac tema și
las albumul foto, deși nu văd cum repreoducerea unei pauze școlare tipice, în o
sută cincizeci de cuvinte îți dezvoltă creativitatea.
(Alexe Irina)
Acest text este o mică parte din proiectul "Întâmplări SPIRUTUALE", realizat cu și pentru promoția gimnazială 2019 a Colegiului național ”Spiru Haret” din Bucureşti,
Un mod de a păstra amintirile SPIRUtuale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu