Autoportret de adolescent - AMALIA
Fiecare
om este frumos în felul lui. Sunt atâtea lucruri care ne diferențiază unii de
alții. Cu toții suntem speciali și diferiți. Asemenea lor sunt și eu: o fată
obișnuită de paisprezece ani, cu aspirații puternice.
Nu
mă diferențiez foarte mult față de altă elevă tipică de clasa a VIII-a la prima
vedere. Însă dacă ajungi să mă cunoști mai bine vei vedea că sunt și eu
specială. Nu sunt foarte înaltă, aș putea zice că am chiar înălțimea potrivită
pentru vârsta mea și sunt foarte încântată de acest aspect. Am părul castaniu
și lung. Însă sunt destul de complicată când vorbim de trăsăturile de caracter.
Nu toată lumea are ocazia să mă cunoască așa cum sunt. Nu sunt atât de sigură
pe mine precum, poate, par. Stau uneori și mă gândesc la ce aș putea schimba la
mine dacă aș putea, dar cu timpul am început să mă obișnuiesc cu faptul că cel
mai important lucru la un om este interiorul. Sunt prietenoasă, amabilă și
politicoasă. Îmi place să cred că ochii sunt ceea ce dau de gol adevăratele
sentimente ale oamenilor. Am ochii de un căprui închis, o culoare obișnuită
întâlnită pretutindeni, însă privirea mea este patrunzătoare si poate transmite
chiar și cele mai ascunse trăiri și emoții. Am însă un aspect fizic care mă
diferențiază de restul lumii, ceva ce nu îmi place și nu mi-a plăcut niciodată
la mine: o cicatrice de când eram mică, pe mâna stângă. Prietenii și familia
s-au obișnuit cu ea, ba chiar nu îi dau deloc importanță, însă eu o văd zilnic
și simt că este felul meu de a fi specială. Îmi dă uneori și nesiguranță, dar
m-am obișnuit cu ea. Face parte din trecutul meu.
Sunt
pasionată de muzică. Pe lângă faptul că ascult melodii de când vin de la școală
până seara, cânt și la pian de mai bine de șapte ani. Găsesc în muzică o
modalitate de a mă exprima, mai ales ținând cont de faptul că tipul cântecelor
poate schimba starea de spirit a oricui. În plac limba română și în special
limbile străine. Îmi place să citesc mai ales cărți după care sunt făcute
filme, pentru a compara povestea reală cu cea ecranizată.
Sunt
convinsă că toată lumea are o părere diferită despre mine. Pentru unii sunt o
prietenă foarte bună, pentru alții doar o colegă. Unii mă cred amuzantă și de
treabă, alții poate nu. Dar cred că cei care nu o fac nu m-au cunoscut cu
adevărat încă.
(Nichifor Amalia)
Acest text este o mică parte din proiectul "Întâmplări SPIRUTUALE", realizat cu și pentru promoția gimnazială 2019 a Colegiului național ”Spiru Haret” din Bucureşti,
Un mod de a păstra amintirile SPIRUtuale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu