Amintiri SPIRUtuale - Urmărirea

Urmărirea – Andrei Ghiață

Gimnaziul este cu siguranță o perioadă memorabilă a vieții.

Durata dintre școala primară și liceu – gimnaziul – este cea mai amuzantă, fiind timpul în care creștem și ne dăm seama de cele mai multe lucruri.

De exemplu, după o oră de franceză în care toți cei 11-13 copii, după 50 de minute de „bonjour” si „aurevoir”, se grăbeau spre clasă, colegul meu, Aldea, a luat-o în față cu sandwich-ul în mână.

Probabil nevăzându-mă, îmi închide ușa brusc în nas. Furios, alerg spre el să îl întreb motivul, iar el fuge. Ajungând la scările liceului, am realizat că nu aveam să-l prind. Așa că am făcut ce trebuia pentru a termina urmărirea. Am sărit cu putere de pe prima treaptă și, asemenea unui polițist, am prins făptașul, căzând fix pe el. Sandwich-ul era împrăștiat peste tot, pierdut în gemetele colegului meu.

În final, am aflat că totul a fost o neînțelegere. Îmi pare rău că mi-am rănit colegul. Doar aventura mi-a făcut plăcere, nu și urmările. 

Acest text este o mică parte din proiectul "Întâmplări SPIRUTUALE", realizat cu și pentru promoția gimnazială 2019 a Colegiului național ”Spiru Haret” din Bucureşti, 

Un mod de a păstra amintirile SPIRUtuale.