Amintiri din ora de română. "...Poate chiar cea mai frumoasă oră!"

Ora de română... una dintre cele mai frumoase, poate chiar cea mai frumoasă oră!
Amintirile sunt nenumărate... gafe, bâlbe, replici de neuitat! Toate acestea au declanşat hohote de râs, dar ne-au şi emoţionat... Nu putem nega însă că au fost şi momente mai neplăcute, cum ar fi lucrările, tezele sau ascultările care ne-au dat destul de multe emoţii, greu de stăpânit.
Însă nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără doamna profesoară de română, care ne-a călăuzit paşii în cel mai frumos mod timp de patru ani! Dumneaei ne-a învăţat tot ce se putea legat de limba română, iar pe deasupra ne-a dat o mulţime de sfaturi pe care le voi ţine minte toată viaţa. Ne-a ajutat când am avut o problemă, indiferent de faptul că nu ţinea de română şi pot spune că este într-adevăr o femeie extraordinară, care ne-a fost ca o a doua mamă!
Îmi pare extrem de rău că trebuie să ne despărţim acum şi, mărturisesc că am scris această compunere cu lacrimi în ochi! Nu o voi uita niciodată pe doamna profesoara şi orele de română din generală!





Acest text este o mică parte din proiectul "Ora de română", realizat cu şi pentru elevii clasei a VIII-a A, de la Liceul Teoretic "Eugen Lovinescu" din Bucureşti, acum absolvenţi ai ciclului gimnazial. 

Un mod de a rămâne conectaţi la ORA DE ROMÂNĂ.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat