Amintiri din ora de română. "... am râs, uneori am si plâns"

Dacă cineva m-ar întreba peste 30 de ani ce îmi amintesc din gimnaziu, aş răspunde că mi-aș aminti de ora de română. Orele de română au fost precum cascade de cunoştinţe.
Dintre toate celelalte ore, ora de română iese cel mai mult in evidență, deoarece doamna profesoară nu numai că ne preda excelent, ci se purta precum o a doua mamă cu noi. O mamă te laudă şi te dojeneşte, pentru că te iubeşte. Ne cunostea pe fiecare dintre noi si întotdeauna ne sfătuia, ne făcea morală şi ne încuraja cu cele mai dulci vorbe când realizam ceva.
Împreună cu doamna profesoară Camelia Săpoiu am râs, uneori am si plâns, dar toate acestea sunt emotii constructive pentru viitor. [...]
Doamna profesoară de română și-a pus amprenta asupra cunoștințelor, a comportamentului şi  a amintirilor noastre.
                   Christian Sonntag



Acest text este o mică parte din proiectul "Ora de română", realizat cu şi pentru elevii clasei a VIII-a A, de la Liceul Teoretic "Eugen Lovinescu" din Bucureşti, acum absolvenţi ai ciclului gimnazial. 

Un mod de a rămâne conectaţi la ORA DE ROMÂNĂ.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat