Autoportret de adolescent. Silvia

Numele meu este Silvia, am 14 ani, deși arăt de 16 și mă comport ca de 5.
Nu îmi place să mă laud, dar sunt o persoană alături de care nu te-ai putea plictisi niciodată. Personalitatea mea este una foarte complicată, astăzi râd, mâine plâng. Câteodată o iau razna și râd fără a mă putea opri, însă chiar și cel mai mic gest urât care vine din partea persoanelor la care ţin îmi poate strica întreaga zi, aducându-mă la lacrimi, oricât de frumoasă ar fi fost până atunci. Uneori nu-mi dau seama ce fac și de consecințele faptelor mele, nebăgând de seamă că îi pot răni pe cei din jur. Cu toate astea, tot ei sunt cei nevoiți să îmi ceară scuze pentru că orgoliul meu este foarte mare. Nu suport plictiseala, iar oriunde merg transform atmosfera, din una monotonă în una plăcută și veselă. Unele persoane mă cataloghează ca fiind o "proastă", deoarece nu fac diferența dintre o glumă și ceva serios. În unele cazuri au dreptate, pentru că nu mereu este momentul să râd, însă altfel nu mă simt bine. O zi fară râs e o zi pierdută. Nu sunt dușmănoasă defel, mereu mi-a plăcut să mă înțeleg bine cu toată lumea, chiar dacă restul nu a avut aceeași întenție.

Ar mai fi fost multe de spus, dar în caz că aș mai fi continuat nu s-ar fi terminat nici mâine această compunere.                           

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat