Amintiri din ora de română. "Am fost prinşi sub o aripă bună"
Unul dintre puţinele lucruri
din şcoala generală de care îmi voi aduce aminte cu drag este ora de română. Mereu distractivă, mereu obositoare,
dar mereu captivantă. Deşi româna nu mi-a captat niciodată o atenţie deosebită,
doamna profesoara a ştiut să desfaşoare ora într-un mod fascinant. Ne-a fost ca
o mamă şi ne-a îndrumat. Încă din clasa a V-a, orele de română au fost
epuizante. Teme peste teme, teste peste teste. Nimic privitor la aceste ore de
română nu a fost usor, dar a fost pentru binele nostru. Din fericire, fiecare oră
a avut farmecul ei. Multumită unei profesoare de excepţie, ne-am dezvoltat şi
pe plan personal. Am învăţat ce e bine
şi ce e rău. Am fost prinşi sub o aripă bună. Am fost pregătiţi pentru viitor.
Îmi vor lipsi mult orele de
română, însă am învăţat că nu mergem decât înainte.
Orice revenire este, probabil,
o iluzie.
Acest text este o mică parte din proiectul "Ora de română", realizat cu şi pentru elevii clasei a VIII-a A, de la Liceul Teoretic "Eugen Lovinescu" din Bucureşti, acum absolvenţi ai ciclului gimnazial.
Un mod de a rămâne conectaţi la ORA DE ROMÂNĂ.
Comentarii
Trimiteți un comentariu