joi, 18 iunie 2015

Amintiri din ora de română. "Orele în care privesc cum lucrurile se leagă între ele"

Orele de română au fost o constantă în cei patru ani de gimanziu prin care am trecut. Ore minunate, ce mi se vor întipări în minte pentru mult timp de acum încolo.
Îmi amintesc cu plăcere de toate orele ţinute de doamna de română (chiar şi de cele la care dumneaei doar a asistat, trebuind să inspecteze alte profesoare).  Nu pot uita orele pline de emoţii în care am fost ascultată, în care am dat tezele, lucrările – şi pot simţi şi acum acele emoţii.
Îmi aduc aminte şi de zilele în care am luat note mari şi am fost lăudată, pentru că acestea mi-au demonstrat că pot şi că trebuie să nu mă las din a înţelege tainele limbii române.
Tot cu mare plăcere îmi amintesc şi de momentele în care doamna profesoară ne-a servit cu bomboane, cum ar fi de Ziua Copilului – acestea, chiar nicio şansă să le uit!
Orele de română au fost şi vor fi orele în care mi se deschid ochii, în care privesc cum lucrurile se leagă între ele.





Acest text este o mică parte din proiectul "Ora de română", realizat cu şi pentru elevii clasei a VIII-a A, de la Liceul Teoretic "Eugen Lovinescu" din Bucureşti, acum absolvenţi ai ciclului gimnazial. 

Un mod de a rămâne conectaţi la ORA DE ROMÂNĂ.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu