vineri, 12 iunie 2015

Autoportret de adolescent. Nora

Adolescenţii. Ce sunt de fapt ei?. Nu îi poţi numi adulţi, dar nici copii. După mine, timpul adolescenţei este atunci când te descoperi pe ţine însuţi. Când ai învăţat destule din tainele copilăriei şi când eşti gata să înveţi şi mai multe din timpul care vine.
Ce exemplu mai bun de portret de adolescent pot da, decât pe al meu. Deşi sunt în floarea vârstei, 15 ani, sunt destul de copilăroasă, dar matură, deşteaptă, totuşi nu destul, experimentată, dar nu îndeajuns de trecută prin viaţă.
Caracterul meu este unul simplu, la fel ca gusturile mele. Îmi place să ajut pe cine pot, să ofer sfaturi, să previn înainte de greşelile pe care chiar eu le-am săvârşit.  Din păcate sau fericire, la anii mei am trecut prin multe perioade, ba mai frumoase, ba mai triste.
Ca orice alt adolescent pot fi recunoscută prin comportamentul spontan şi prin entuziasmul pe care îl arăt faţă de multe lucruri. Acum să trecem la aspectul fizic. Poţi recunoaşte un adolescent după trăsăturile neatinse de trecerea efemeră a timpului chiar foarte uşor sau după acneea ce îi dă bătăi de cap. La aspect nu am nimic special, dar sunt multumită de felul în care arăt. Destul de înaltă, păr mediu, ochi frumoşi, breton. Recunosc, aş vrea să schimb câteva lucruri la mine, dar cel mai e bine e să rămâi împăcat cu tine pentru că eşti perfect aşa cum te-a lăsat Dumnezeu.

Perioada adolescenţei este cea mai tare cu putinţă. Sper să nu treacă aşa repede pe cât se zice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu