Punct şi virgulă

Astăzi, 2 aprilie, ziua când se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret, a fost şi prima zi din săptămâna "Şcoala Altfel".  Aceste două evenimente s-au legat pentru membrii Cercului de Istorie şi Literatură din liceul nostru (coordonat de prof. Elena Scarlat şi de subsemnata, prof. dr. Camelia Săpoiu), aşa încât şedinţa pe luna aprilie a cercului s-a desfăşurat la Muzeul Naţional Cotroceni .  Sub genericul "Cărţile Reginelor României", gazda noastră, muzeograf dr. Ştefania Ciubotaru, a prezentat elevilor noştri, în cadrul unui workshop şi a unei microexpoziţii, câteva dintre cărţile scrise de cele două regine ale României, Regina Elisabeta şi Regina Maria:   "Cugetările unei regine" (1882), "Jehovah", (1887), "Vrajitoarea" (1897), "De prin veacuri" (1898), "Versuri alese",  "Pe Dunăre" (1904), "Poveşti şi legende româneşti", "Patru anotimpuri din viaţa unui om...

Catalin A  (4/2/12 5:34 PM):  Sarut mana! Catalin A  (4/2/12 5:34 PM):  In urmatorul context, care este varianta corecta? Catalin A  (4/2/12 5:34 PM):  Premiile saptamanii consta / constau in: Catalin A  (4/2/12 5:34 PM):  Mie constau imi suna a o actiune la trecut. Catalin A  (4/2/12 5:34 PM):  Constau ieri. Ele, premiile constau. Cand?  Ieri! Catalin A  (4/2/12 5:34 PM):  De asemenea, nu pot spune premiul consta... Parca nu suna bine Catalin A  (4/2/12 5:34 PM):  Premiul constau, nu suna de niciun fel... Clar nu e corect Catalin A  (4/2/12 5:34 PM):  Cand sunteti online, va rog lamuriti- ma. Cătălin,  răspund aici frământărilor tale lingvistice, poate foloseşte şi altora. Corect:  Premiul săptămânii constă în ... / El constă  (constă  = pers. a III-a, sg , indicativ, prezent ) Premiile săptămânii  constau  în ... / Ele  constau  ( constau  = pers. a III...

Sâmbătă, 31 martie, au avut loc  vernisajul   Concursului Naţional "Carmen Sylva" Pentru Tinere Talente , organizat impecabil. Fiica mea, Casandra Săpoiu, a obţinut Premiul I la secţiunea desen, cu cinci lucrări realizate în tehnică mixtă, expuse alături de lucrările celorlaţi câştigători (la secţiunle desen, pictură, design, fotografie) în holul de onoare al Castelului Pelişor. Expoziţia va fi deschisă publicului pe toată durata lunii aprilie. Ediţia 2011/2012 a acestui concurs, prin care se reînvie tradiţia de promovare a tinerilor artişti, începută în urmă cu peste 100 de ani de către Regina Elisabeta, are deja un filmuleţ de prezentare, pe care, de câte ori îl vizionez, retrăiesc emoţiile şi bucuria participării la acest eveniment. P.S. Casandra - la sec. 00:33, 2:01; 3:03.

Lecţia cu Scrisoarea  nu s-a terminat aşa. Acela a fost abia începutul. Evident că am propus un exerciţiu de alcătuire a unei scrisori. Modelele de scrisori din manualul de clasa a V-a (Ion Creangă către Mihai Eminescu pentru scrisoarea amicală, Fanny Rebreanu către Liviu Rebreanu pentru scrisoarea de felicitare), deşi minunate, m-au determinat să aleg un exerciţiu un pic mai apropiat (prin mesaj) de  lumea copiilor de 10-11 ani. Aşa că am pus împreună data şi localitatea, în dreapta sus, apoi, tot împreună, formula de adresare, în centru, ca un titlu, cu virgulă (că doar e o structură în vocativ).    Scrisorile de mulţumire au ieşit cam aşa: Bucureşti, martie 2012                        Dragă Zână Măseluţă, Îţi mulţumesc că vii în fiecare seară şi ne verifici pernele.  Îţi  mulţumesc, de asemenea, că vii tiptil la mine în cameră, bagi uşor mâna sub pernă, iei dintele şi pui 10 lei în loc....

Mi se întâmplă uneori, ca un dar venit cine-ştie-de-unde , să mă distrez pur şi simplu îm timpul lecţiei. De curând, am predat la clasa a V-a Scrisoarea . Cu tot dichisul: convenţii de alcătuire a scrisorii, apoi tipuri de scrisori: scrisoarea familială, scrisoarea de dragoste, scrisoarea amicală. După aceste trei exemplificări, mă opresc şi zic: mai cunoaşteţi şi alt tip de scrisoare? În clasă, genul acela de linişte când auzi cum lucrează minţile (pe cuvânt, că auzi). Prima mână ridicată, ca o săgeată: Scrisoarea duşmănească! zice mândru puştiul de 11 ani. Dau să zic că nu există categoria scrisoare duşmănească , dar nu apuc să explic ce şi cum, că vine argumentul: Scrisoarea duşmănească se trimite de la duşman la duşman. ... Sau de la duşman la amic.  Scrisoare vecinească! vine instantaneu alt răspuns, însoţit de explicaţie, de la vecin la vecin . Explic din nou că nu ... , dar altă mână nerăbdătoare, alt răspuns, pe ton , cum altfel, decât maiestuos: Scrisoare regească! De...

- Nu-i spune că e drăguţă . Dacă nu-i poţi spune că e frumoasă, mai bine nu-i spune nimic. Drăguţă = 0 (adică zero). - Nu-i spune că seamănă cu ... , pentru că o fată vrea să fie unică. Da' tu poţi să rişti şi să-i spui că seamănă cu Angelina Jolie, de exemplu, şi ea va constata: ori eşti mincinos, ori eşti chior. - Nu-i spune că s-a îngrăşat. Asta înseamnă că o  vezi ca pe un cozonăcel. Nici că a slăbit - se va subînţelege că arăta înainte ca un cozonăcel. - Nu folosi diminutive. Diminutivele nu mai sunt acceptate de la Eminescu, încoace ("... şi minciuni cu-a ta guriţă"). Nu-i spune nici măcar că-i cumperi o băuturică   ( nu eşti Setilă al lui Creangă. ) - Nu-i spune că nu-ţi plac treburile casnice. Atenţie! Orice fată visează nu un prinţ pe un cal alb, ci un băiat de casă cu aspiratorul într-o mână şi coşul de cumpărături în cealaltă. - Nu-i spune că-ţi plac tipele blonde, brunete, cu ochi verzi etc. Dacă un singur semnalment nu se potriveşte cu ce ai în faţă, de...

Azi am "reeditat" ora de anul trecut , cea în care elevii de clasa a X-a (de anul trecut) au compus fabule.  Deci, cum spuneam, după ce i-am "cercetat" pe Grigore Alexandrescu, pe La Fontaine, dar şi pe străbunicul Esop, am pus la încercare "înţelepciunea" elevilor din clasa a X-a de anul acesta. Iată câteva "producţii": Şopârla lăudăroasă (Silviu, 16 ani) Odată o şopârlă s-a lăudat prin savană C-ar fi mare amazoană. "Voi ştiţi cine sunt eu? Eu sunt fiu de Dumnezeu.  Mă aflu pe acest pământ Chiar din timpul cel mai crunt, Din specia mea reptiliană, eu sunt cel mai de ferit,  Cine s-a îndoit de asta, de îndată a pierit!" Crocodilul, auzind acestea, Vru să afle chiar el vestea. În savană a ajuns, Înţelept, pe gânduri pus: "Crocodili, aligatori, veniţi cu mine acum Să punem lăudăroasa şopârlă pe drum!" Când şopârla a văzut În ce belea a căzut, S-a speriat atât de tare, C-a căzut de pe picioare: "O, Doamne, cine m-a pus S...