George C. Dumitru. Scriitori invitați la Literarius
Întâlnirea lunii mai a clubului de carte LITERARIUS (vineri, 15 mai 2026) l-a avut ca invitat pe prozatorul George C. Dumitru, iar cartea propusă pentru dezbatere a fost „Tot ce rămâne”, un roman apărut în 2025, la editura Cartier, și recent nominalizat la premiile Observator Lyceum.
A fost o întâlnire care a adus față în față două lumi – cea a generației digitale, curioasă și atentă la literatura prezentului, și cea a comunismului târziu, reconstituită cu finețe în romanul "Tot ce rămâne", ca o memorie vie pe care liceenii au descoperit-o nu doar prin lectură, ci și prin dialogul viu cu un prozator capabil să transforme amintirea în poveste și istoria (cea mică, a unei copilării, dar și cea mare, a unui sat dobrogean) în emoție împărtășită.
Iată feedbackul unora dintre participanții la întâlnirea Literarius de vineri, adică ce au luat cu ei dincolo de copertă. Sau ... tot ce rămâne.
📚 Mi-a plăcut foarte mult modul în care domnul George C. Dumitru a abordat exact această temă – ce lăsăm în urmă, ce păstrăm din relațiile noastre și cum literatura reușește să salveze fragmente din realitate. Mi-a plăcut sinceritatea cu care a vorbit despre pierderi, dar și despre lucrurile mărunte care îi aduceau fericire chiar și în momentele dificile. (Ioana Chirică, IXH)
📚Ceva ce mi-a plăcut mult a fost faptul că discuția a mers mai departe de paginile cărții. Am aflat poate unele lucruri pe care nu le știam deja de la părinții mei, dar am auzit și niște experiențe pe care și ei le-au trăit. A fost o atmosferă nostalgică în sală, parcă eram la o cafea și ascultam povești. Mi-a plăcut sinceritatea domnului scriitor și modul relaxat în care povestea unele amintiri „traumatizante” din copilăria sa. Îmi pare rău că nu am reușit să citesc toată cartea și că doar am răsfoit-o. Sunt sigură că o voi termina, deoarece mi se pare că această carte este foarte apropiată de copilăria mamei și a tatălui meu, dar și de istoria familiei mele, fiind dobrogeni de la sat. :)
O idee cu care am rămas este că noi, ca oameni, suntem definiți de propriile trăiri, dar și de trăirile strămoșilor noștri, pe care le purtăm cu noi și pe care le putem valorifica, așa cum a făcut și George C. Dumitru în această carte.
Vreau să vă transmit și dumneavoastră, doamna profesoară, mulțumiri pentru experiențele deosebite din cadrul Literarius, din 2024 până în 2026. Vă mulțumim pentru inițiativa acestui club , îmi va rămâne în suflet tot ce am făcut aici. 💜(Ioana Iordache, XIF)
📚 Întâlnirea cu George C. Dumitru din cadrul Literarius a fost într-adevăr una profund impresionantă pentru mine. Împreună, am rememorat momente din viața părinților noștri, depănând povești și amintiri. Am purtat alături de scriitor o discuție cu adevărat liberă, în care am aflat adevăruri uneori tulburătoare, alteori pline de umor, ale copilăriei în comunism. Deşi perioada comunistă este un subiect apăsător chiar şi acum, domnul Dumitru a reuşit să ne aducă zâmbete pe buze şi să destindă atmosfera cu istorisirile sale. Am plecat de la această întâlnire cu iubire pentru părinții mei şi căldură în suflet, dar și apăsată de întrebarea care încă mă macină, pe care nu am apucat să o pun: Oare copiii chiar umflau broaşte cu paiul în comunism, așa cum am citit în roman? (Beatrice Gagiu (XI C)
📚 O idee care mi-a rămas în minte este aceea că oamenii și momentele importante nu dispar complet niciodată, ci lasă urme care ne formează mai departe. Cred că asta este și partea de care „nu pot scăpa” după discuția de la cerc. (Bianca Ruse, XIB)
📚 Am apreciat la intalnire modul in care doamna profesoară i-a incurajat pe colegii mei sa puna intrebari, pornind de la niste teme. Mi-a mai placut modul in care invitatul a explicat ca a fost greu pentru el initial sa creeze în roman o balanță între perspectiva de copil care vede totul intr-un mod fericit si placut si perspectiva de adult care arata ca nu totul era exact asa.(Bogdan Aldea, XG)
📚 Mi-a plăcut foarte mult întâlnirea, mai ales persoana domnului Dumitru. M-a ajutat să înțeleg mai bine cartea și acum am o perspectivă mai temenică asupra ei. Îi doresc numai bine domnului scriitor și de abia aștept următoarea întâlnire de la Literarius!! (David Sucuturdean, XIF)
📚 Intalnirea de astazi in cadrul clubului Literarius a fost de-a dreptul captivanta si bine moderata. Am apreciat in mod deosebit faptul ca George Dumitru a intrat in detaliu in discutiile despre roman si ca ne-a oferit o perspectiva asupra procesului de scriere. De asemenea, mi-a placut ca a facut legaturi interesante intre teme si idei si ca a incurajat interventiile participantilor. Desi atmosfera a fost una naturala si relaxata, conversatiile au fost extrem de profunde si dinamice. Concluzionand, intalnirea cu autorul George Dumitru a fost una reusita si astept cu nerabdare urmatoarea sedinta! (Diana Mircea, IXH)
📚 Întâlnirea cu George C. Dumitru a fost foarte plăcută și autentică. Mi-a plăcut felul calm și sincer în care a răspuns întrebărilor. Discuția a făcut ca romanul ,,Tot ce ramane” să pară și mai personal, iar atmosfera a fost relaxantă și apropiată de cititori. (Amalia Nedea, IXH)
📚 Mi-au plăcut foarte mult atmosfera întâlnirii și felul în care autorul a povestit amintiri din propria copilărie, din perioada comunismului. Mi s-a părut interesant să aud despre experiențe reale de pe vremea aceea, total diferite de ceea ce trăim noi, in vremurile noastre. (Anisia Mitric, XIF)
📚 Intalnirea cu scriitorul George C. Dumitru a fost o adevarata placere. M-a facut sa ma gandesc la verile pe care le-am petrecut in satul dobrogean in care locuiau bunicii mei si la toate povestile pe care le-am auzit de la ei despre copilaria lor. Dl. Dumitru radia, cu o energie plina de caldura a reusit sa ghideze discutia spre un dialog sincer si plin de sensibilitate. Mi-a placut mult! (Iana Alexiu, IXH)
📚 Mi-a plăcut atmosfera relaxată și sinceră a întâlnirii, faptul că discuția a părut mai degrabă una despre realitate decât una „despre literatură”. Mi-a rămas sentimentul acela de nostalgie nu neapărat pentru o epocă, ci pentru o atmosferă și pentru un mod de a trăi pe care generația mea îl înțelege greu, deși încă trăim sub urmele lui. Cred că asta m-a făcut să privesc altfel ideea de trecut: nu ca ceva terminat, ci ca ceva care continuă să existe în oameni. (Ion Comănescu, XIF)
📚 A fost de departe întâlnirea mea preferată din acest an! Mi-a plăcut la nebunie atmosfera generală și faptul că am putut pune întrebări fără nicio reținere. Domnul George C. Dumitru mi s-a părut un om extrem de autentic, cald și incredibil de apropiat. A fost o adevărată plăcere să vorbim cu el; are un mod minunat de a te face să te simți confortabil, de parcă ai sta de vorbă cu un prieten vechi. Am plecat de la întâlnire cu o energie extraordinară și cu un zâmbet larg, dialogul curgând atât de natural încât nici nu am realizat când a trecut timpul. Vă mulțumesc din suflet pentru naturalețe, pentru poveștile neregizate și pentru că ați fost atât de accesibil! Ne-ați cucerit total prin felul dumneavoastră de a fi și vă mai așteptăm oricând cu mare drag! (Irina Mirea, XG)
📚 Mi-a plăcut enorm întâlnirea cu domnul Dumitru, pot spune chiar ca a întrecut-o pe cea de la ,,Vara în care mama a avut ochii verzi“. Prozatorul este foarte cald, autentic și apropiat de sufletul tinerilor și a reușit să răspundă perfect tuturorîntrebărilor noastre. (Maria Nedelcu, XIF)
📚 Atmosfera creată de dl George C. Dumitru a fost, pot spune, familială. Mi-a plăcut să-l ascult vorbindu-ne despre carte,dar si despre alte experiențe de-ale sale. Întâmplările povestite mi-au amintit de momentele trăite de mine la sat, la bunici, in timpul vacanțelor școlare, dar mi-au si inspirat activități noi (sa merg la pescuit). Ii doresc si mai multă inspirație și abia aștept să ii citesc următoarele cărți! (Vladimir Nușcă, IXH)
📚 Mie mi-a plăcut foarte mult întâlnirea. Chiar dacă nu am reușit să termin cartea, discuțiile purtate m-au motivat să continui să citesc. De asemenea, m-au impresionat poveștile de pe vremea aceea, este foarte interesant să încerci să privești prin perspectiva unui copil din acea perioadă. (Thea Cojanu, IXG)
📚 Întâlnirea cu scriitorul George C. Dumitru mi s-a părut una foarte sinceră și autentică. Mi-a plăcut faptul că autorul a vorbit deschis despre copilăria sa și despre realitățile perioadei comuniste, fără să încerce să le înfrumusețeze. Ideea de care nu pot scăpa este aceea că „iei realitatea așa cum este ea”, deoarece reflectă foarte bine felul în care romanul surprinde viața oamenilor simpli. Am reținut și contrastul dintre copilăria de atunci și cea de acum: lipsa tehnologiei, jocurile simple, relația mai apropiată cu natura și comunitatea. Deși multe dintre întâmplările povestite au fost dure, discuția a avut și momente calde și amuzante, ceea ce a făcut întâlnirea și mai memorabilă.
Cred că romanul „Tot ce a rămas” reușește să apropie generațiile, pentru că îi ajută pe tineri să înțeleagă mai bine experiențele părinților și ale bunicilor lor. Atmosfera întâlnirii a fost foarte plăcută, iar discuțiile m-au făcut să privesc cartea din perspective noi. Îi mulțumesc scriitorului pentru sinceritate și pentru faptul că ne-a împărtășit atât de multe experiențe personale, unele dincolo de roman. (Vlad Comănescu, IXH)
Comentarii
Trimiteți un comentariu