Urări de fericire de Florii. La mulţi ani!

Uneori, când sunt fericită într-adevăr Simt – sau poate numai mi se pare - Cum – în vârful fiecărui vârf de păr - Îmi creşte câte o floare. Şi simt că sunt grozav de frumoasă Cu podoaba aceea împărătească Dar nu-ndrăznesc să mişc fruntea prea tare De teamă să nu se ofilească, Şi nici să mă uit într-o oglindă De teamă să nu se desprindă Şi, mai ales, e destul să mă întristez numai un pic Ca să nu mai rămână din toată frumuseţea nimic.
Eu cred că puteţi încerca şi voi, binişor, E uşor: Nu trebuie decât să fiţi Foarte fericiţi.
(Ana Blandiana - Minunea)



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat

Imagine
  Recentul subiect de antrenament pentru examenul de evaluare națională mi-a amintit cât de frumoase sunt textele Adinei Popescu. Pentru cine nu știe, textul 1 din subiect, cel literar, este un fragment din „Aventuri de pe Calea Moșilor” – adecvat vârstei și tematicii V-VIII. Ca să nu mai vorbim despre alte aspecte pe care le adună fragmentul ales: colegialitate, prietenie, dorința de a lucra în echipă, plus aspecte care țin de interculturalitate, dacă ne referim la „caracterele” diferite din text: o fetiță e realistă, alta organizată etc.  Faină alegere. În fine, să trec la subiect (la subiectul postării  J ). Cu clasa a VI-a la care predau am citit în semestrul I două texte de Adina Popescu: „Un păianjen care se crede Spiderman” și   „Aventurile lui Spiderman în grădină”. Cu gândul că elevii mei pun întrebări, i-am scris atunci Adinei Popescu pentru că nu știam nimic despre texte: dacă au continuare, dacă fac parte din vreun volum. Când le-am comunicat elevilor m...
Citiți mai multe

Ce am făcut pe 15 ianuarie

Imagine
Cum am sărbătorit Ziua Poetului Naţional, vineri, 15 ianuarie, la Colegiul Naţional "Spiru Haret": - celor trei clase de a IX-a (C, D, E) le-am propus să facem o expoziţie cu caligrame şi pictopoezie dedicate lui Eminescu. Ce am obţinut se vede parţial în fotografii, dar completăm aici: lucrări foaaarte diverse: de la caligrame cu versuri eminesciene sau cu versuri proprii la portrete ale Poetului, postere, pictopoezii sau pur şi simplu poezii. Cel mai important lucru pentru mine a fost că toată săptămâna elevii mei de 15 ani au citit Eminescu şi despre Eminescu. Astfel, în holul central al liceului, "Dorinţă" a luat formă - la propriu (o formă  cool , cum nu se poate mai aproape de adolescenţii de 15 ani), cuvinte din scrisorile eminesciene ieşind din călimară, luna şi stelele, lacul, nuferii .... 90 de adolescenţi mai aproape de Eminescu, exprimând asta în modul propriu. Sara (IX E) - clasa a V-a (unde sunt şi dirigintă!) a primit altă provocare : ...
Citiți mai multe