Treceți la conținutul principal

La pas prin București. Trei texte, trei epoci

Ce au în comun realismul lui Nicolae Filimon, registrul comic din schița lui Caragiale și proza delicată, dar plină de forță a Ioanei Nicolaie?         



Ați ghicit, precis. Plimbările prin București, la distanță de câte un secol.       
Așadar, o idee de lecție pentru clasa a IX-a. 
De fapt, nu a fost o singură lecție. Am stat la Nicolae Filimon cam trei ore, alte trei ore la Caragiale, pentru tema scene din viața de azi și de ieri

Folosesc adesea în ora de română tipuri diverse de organizatori grafici - fac ora dinamică și atractivă, ca să nu mai vorbim de implicațiile cognitive (modul de a gândi, de a simți și de a înțelege noțiuni, cunoștințe, idei, informații și relațiile pe care acestea le implică). Gândiți-vă la principala trăsătură a generațiilor actuale de elevi: sunt consumatoare de produse media, dependente de vizual și de auditiv. Prin urmare, nimic mai potrivit decât limbajul grafic, care are un foarte mare avantaj: pe măsură ce se construiește devine o modalitate de explorare a informației. 
Am propus o diagramă Venn, pentru a sintetiza (asemănări și deosebiri) "palierele" discutate în orele anterioare: toponime, context social-istoric, obiceiuri, mentalități, clase sociale etc. 
Și pentru un București recent, postdecembrist, am adus fragmente din Ioana Nicolae - "O pasăre pe sârmă". Deci facem o triplă diagramă Venn și "avem" cu noi în oră scriitori contemporani. 

Iată textele folosite:
  • Nicolae Filimon  - "Ciocoii vechi și noi", capitolul XV - "Scene din viața socială"
  • Ion Luca Caragiale - "Repausul dominical"  - text integral
  • Ioana Nicolaie - "O pasăre pe sârmă"  - capitolul 3 și capitolul 7 (fragmente)

Mai jos câteva diagrame, dar și o captură de ecran de pe Classroom cu formularea temei. 
Sper să vă inspire!














Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Model de eseu motivaţional pentru înscrierea la ASE 2018

      Zilele acestea am fost întrebată de multe persoane cum se face un eseu motivaţional pentru înscrierea la Academia de Studii Economice.       Mai jos voi prezenta o  structură de eseu motivaţional, realizată conform normelor cerute de ASE (pe care le găsiţi  aici ). Atrag atenţia că e recomandabilă personalizarea acestui "tipar". Eliminaţi din redactarea voastră cifrele care marchează paragrafele - eu am folosit numerotarea pentru a fi mai uşor de urmărit subpunctele cerute de ASE în realizarea acestui document.          Iată modelul:  ESEU  MOTIVAŢIONAL 1.  Mă numesc ......................  şi sunt absolvent(ă) a Liceului .... / Colegiului Naţional ......... din ........... Reputaţia Academiei de Studii Economice şi calitatea învăţământului de aici m-au determinat să-mi prezint intenţia de a deveni studenta/studentul acestei instituţii de învăţământ superior.  2.  Am aflat de oferta educationala a Academiei de Studii Economice de pe site-ul facultăţii,

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat

  Recentul subiect de antrenament pentru examenul de evaluare națională mi-a amintit cât de frumoase sunt textele Adinei Popescu. Pentru cine nu știe, textul 1 din subiect, cel literar, este un fragment din „Aventuri de pe Calea Moșilor” – adecvat vârstei și tematicii V-VIII. Ca să nu mai vorbim despre alte aspecte pe care le adună fragmentul ales: colegialitate, prietenie, dorința de a lucra în echipă, plus aspecte care țin de interculturalitate, dacă ne referim la „caracterele” diferite din text: o fetiță e realistă, alta organizată etc.  Faină alegere. În fine, să trec la subiect (la subiectul postării  J ). Cu clasa a VI-a la care predau am citit în semestrul I două texte de Adina Popescu: „Un păianjen care se crede Spiderman” și   „Aventurile lui Spiderman în grădină”. Cu gândul că elevii mei pun întrebări, i-am scris atunci Adinei Popescu pentru că nu știam nimic despre texte: dacă au continuare, dacă fac parte din vreun volum. Când le-am comunicat elevilor mei că îi pot scrie