Ziua Mamei. Ghici cine vine la cină?

Azi am invitat mamele la cină, alături de un personaj (s-au nimerit și scriitori 😊). 

Relatează pentru dumneavoastră copiii din clasa a VII-a, de la Colegiul Național "Spiru Haret"!  

 

... Iar profesoara lor, subsemnata, notează aici câteva "cuvinte-cheie" despre ce s-a întâmplat: temă facultativă, motivație intrinsecă, dezvoltare personală, lectură, evaluarea lecturii, comunicare, interculturalitate, valori - cu dedicație pentru doamnele și domnișoarele profesoare. 

La mulți ani! 

💜 ERIC: Eu l-aș invita la o masa festiva de Ziua Mamei pe Domnul Trandafir din opera ,,Domnul Trandafir" de Mihail Sadoveanu. M-am gândit la acest personaj datorita faptului că, la fel ca și mama mea, lucrează cu sufletul copiilor și consider că ar putea să își împărtășească experiențele. 

-Am citit despre dumneavoastră, Domnule Trandafir, și am fost impresionata de dăruirea cu care instruiți copiii.

 -Într-adevăr, așa este, însă mereu am considerat că doar cu blândețe, pasiune și dragoste fata de copii putem modela sufletele lor. 

-Sunteți un exemplu pentru mine și vă sunt recunoscătoare pentru ceea ce ați reușit să sădiți în inimile copiilor. 

-Sunt sigur că și copiii pe care îi educați vă prețuiesc și vă iubesc.

 

💜 MARIA D.: Mi-ar plăcea ca de Ziua Mamei să o invit pe mama la o cină cu Anibalector, personajul monstruos, dar plin de calități surprinzătoare din „Cititorul din peșteră” de Rui Zink. Sunt convinsă ca mama ar aprecia, deoarece îi plac provocările și lucrurile neconvenționale. În plus, mamei nu pare să îi fie frică de nimic (nu îi e frică de câini, de păienjeni sau alte animale, de întuneric sau de orice altceva), așa că nu cred că ar impresiona-o prea mult înfățișarea lui Anibalector și ar putea avea o conversație foarte interesantă despre literatură sau filozofie în timpul cinei, care ar putea foarte bine să înceapă așa: 

- Ce surpriză plăcută! Cred că trebuie să fiți Anibalector! Eu sunt Anca Dinu. Putem să ne tutuim? 

- Sigur, îmi face plăcere că m-ai recunoscut. Înseamnă că ești o cititoare, iar mie îmi plac cititorii! 

- La cină? 

- Mai ales cei cu simțul umorului... 

- In cazul acesta mărturisesc că mie îmi lipsește cu desăvârșire. 

- Ne vom înțelege de minune! Ce îți place să citești, în afară de cărțile Mariei?

- M-ai prins! Eu îi cumpăr cărți Mariei, iar mie îmi cumpără soțul meu. Citesc cam tot ce cumpără el, nu fac mofturi. Poate și pentru că are mână bună la cărți. Acum citesc o serie de nuvele de Italo Calvino, „Ultimul vine corbul”. Foarte bune! Tu?

💜 IOANA T.: Dacă aș putea invita un personaj literar la masă, acela ar fi Melody, din cartea ,,Din Capul Meu" de Sharon M. Draper. Aș invita-o la o masa festivă, împreună cu mama ei. Melody este o față de vârsta mea, poate puțin mai mică, care are paralizie cerebrală. În ciuda bolii, ea este foarte inteligență și creativă! Datorită bolii, ea nu poate vorbi, mai ales în timp ce mănâncă. Așa că am scris un schimb de replici între mame! 

-Cum se descurcă copii tăi la școală? 

-Fiica mea cea mare, Ioana, chiar se descurcă binișor. Desigur, poate mai bine, dar încearcă. Cealaltă fiică a mea, Maria, nu ia sub un 10. 

-Wow! Melody a mea ia și ea note bune, deși clasa ei nu este foarte... grea, pentru copii de vârsta ei. 

-Chiar pare că îi subestimează, pe copiii cu dizabilități în zilele noastre. Sincer, Melody merită o educație bună. 

-A început să aibă ore și cu ceilalți copii din clasele „normale”, ceea ce măcar îi aduce un pic o provocare. Din nefericire, are probleme cu socializarea. 

-Îmi pot imagina. Copiii pot fi foarte răi...

 

💜 IRINA CATINCA: Dacă aș putea să invit la o masă festivă, de Ziua Mamei, un personaj literar, acela ar fi pălărierul din „Alice în Țara Minunilor” de Lewis Carroll, deoarece acesta este un personaj amuzant. Aș vrea să avem parte de o masă plină de râsete și cred că pălărierul ar ajuta mult la îndeplinirea acestui lucru. 

Cum îmi imaginez eu că ar decurge un schimb de replici dintre mama mea și pălărierul: 

- Vreți o pălărie cu păr de unicorn sau una cu bambuși? întreabă pălărierul.

 - Poftim? spune mama cu lacrimi în ochi de râs. 

- Dacă nu vă plac opțiunile, mai am și cu modele! De exemplu, imprimeu cu cărțile Reginei de Inimă-Roșie sau fața iepurelui! spune plin de voioșie pălărierul. 

- Da, da… iepurele este foarte drăgălaș! Aș vrea o pălărie cu el! Cred că toți colegii de serviciu mă vor invidia! spune mama râzând în hohote. 

- Desigur! Mă bucur să vă ajut! spune fericit pălărierul. 

- Ești hilar! spune mama printre râsete.

💜ALESIA:  Dacă aș putea invita la o masă festivă, de Ziua Mamei, un personaj literar, ar fi domnișoara Honey, din„Matilda” de Roald Dahl. Chiar dacă aceasta nu este o mamă, a fost o figură maternă pentru Matilda pe care a ajutat-o sa se dezvolte, să-și exprime sentimentele, să se simtă in siguranță, ceea ce in casa ei, lângă părinții biologici, nu a experimentat niciodată. As invita-o pentru ca este o persoana cu adevărat speciala, o persoana care poate face, cu ușurintă, o diferență în lume. 

Un dialog între mama mea si domnișoara Honey: 

-Sunteți un model, iar fata mea, Mara, va adora. 

-Ma bucura atât de tare sa aud! Îi place sa citească? 

-Cu siguranță, nu!! Trebuie sa trag de ea de fiecare data sa mai citească câte zece pagini.  

-Eu nu știu cum sa mai scot cartea din mana Matildei.  

-Nu vă cunosc, dar un lucru este clar. Avem multe de învățat una de la cealaltă.  

-De acord.  

 

💜 ALINA: Dacă aș putea să invit un personaj la o masă festivă de Ziua Mamei, aș invita personajul Scarlett Dragna din cartea “Caraval” de Stephanie Garber, deoarece eu consider că ea ar împărtăși multe experiențe inedite și ar face respectiva masă mult mai interesantă. Cred și că este un personaj care ar fi un bun partener de conversații pentru mama mea, ele având o calitate comună și anume grija pentru familie.

 

💜 ANA CĂTĂLINA: Personajul pe care l-aș invita la masă ar fi ,,Mary Poppins" din cartea cu același nume scrisă de P.L. Travers, deoarece este un personaj fantastic care primește ca prin minune ce iși dorește și pare că poate rezolva orice problemă, iar aceasta este unul dintre personajele preferate ale mamei mele. De asemenea, Mary Poppins are o inimă pură și vrea să îi ajute pe cei din jurul său. 

Mama: Draga Mary Poppins, cum aș putea să fac rost de o umbrelă miraculoasă ca a ta? Tare mi-aș dori să zbor cu ea pana la serviciu zi de zi in loc sa stau în trafic. 

Mary Poppins: Acest lucru este posibil doar în lumea fantastică a poveștilor! 

Mama: Oare nu am putea și noi să transformăm și lumea noastră într-una de poveste...? 

Mary Poppins: Daca va doriți cu toții acest lucru cu adevărat, se poate întampla!

 

💜 AMALIA: Daca aș invita la cină un scriitor acesta ar fi Emile Zola, pentru că a scris foarte multe cărți cu personaje principale feminine, romane de dragoste și romane cu importanță socială și cred că le înțelege foarte bine pe femei și mai cred că mamei mele i-ar placea foarte mult de acesta.

 

💜 BIANCA G.: Ziua mamei este cea mai frumoasă zi din an. Bine, poate nu chiar. Mai întâi sunt Crăciunul și Anul Nou. În orice caz, 8 Martie este o zi specială în care onorăm toate femeile din lume, de la persoane de succes din istorie, până la profesori și mame. Pentru mine, această sărbătoare se adresează în primul și în primul rând mamelor. Cui să îi mulțumești mai mult dacă nu chiar persoanei care este alături de tine zilnic, te însoțește în fiecare moment important prin gândurile sale blânde și încurajatoare? Cui să îi fi mai recunoscător decât celei care te-a acceptat așa cum ești, toate defectele, toate calitățile, fără să te judece pentru nicio clipă? Cui să îi spui că o iubești cel mai mult pentru toate momentele frumoase, toate privirile înduioșătoare și toate vorbele dulci dacă nu chiar mamei? Acum, ca să trec la subiect, orice zi specială se sărbătorește. Fie la o cină în oraș, fie cu un mic cadou prin care să îți arăți recunoștința, dar eu sunt de părere că cel mai potrivit este confortul mesei din bucătărie. Chiar lângă vaza cu frezii, florile preferate ale mamei, chiar lângă față de masă elegantă așezată perfect, fără nicio cută, lângă farfuriile aliniate printre furculițe și linguri, chiar acolo aș invita-o pe mama la o cină. Meniul să constea într-un fel de mâncare principal, o supă, poate, (ca să îi arăt că nu le detest chiar așa de mult și nu am nicio intenție negativă când refuz să le mănânc) și un desert, pentru că niciodată nu strică o ciocolată, sau chiar o prăjitură. Da....o prăjitură cu ciocolată... perfect. Acum că am pregătit și masa propriu-zisă, nu ar fi nimic așa de deosebit până nu ai un invitat special. Niciun cadou nu e cadou fără o mică parte de surpriză. Dar nu ar fi așa de interesant să avem un invitat special mai aparte, mai „fantastic”? Dacă ar fi după mine, aș invita-o pe mama lui Auggie din ”Minunea” de R.J. Palacio. S-ar înțelege foarte bine. Ambele sunt empatice și înțelegătoare și au răbdare cu noi. Ar avea destule subiecte de discuție, despre școală, despre greutățile copiilor din ziua de azi, despre cum oamenii ar trebui să fie mai toleranți. 

Îmi și imaginez un dialog: 

- Ar trebui să fie educați copiii mai mult din acest punct de vedere, să fie învățați de mici să accepte și să se uite dincolo de aparențe.

 - Chiar aveți dreptate. Mereu am încercat să îl facem pe Auggie să ignore astfel de oameni, dar nu e ușor și cu toții știm asta.

 - Școala nu este cel mai prietenos mediu. Unii copii exagerează cu jignirile. Ar trebui să intervină mai mult adulții, cadrele didactice. 

- Într-adevăr, s-ar putea pune mai mult accent pe astfel de situații, dar, în final, cel mai important este cum se adaptează cei din jurul nostru. 

... Poate chiar ar veni și Auggie, l-aș putea invita. Doar nu o să stau singură în timp ce mamele vor avea parte de dezbateri în bucătărie. Noi doi am putea trage cu urechea lipiți de ușă, râzând, cu gura până la urechi și gândindu-ne cât de multe fac mamele pentru noi, pentru că din acest motiv sunt cele mai speciale persoane de pe lume, nu?

 

💜 CLAUDIU: Daca aș putea invita un personaj literar la o masa festiva de Ziua Mamei, acesta ar fi Micul Print, din cartea cu același nume, de Antoine de Saint-Exupery, deoarece mama mea obișnuia să-mi citească din această carte înainte de culcare, iar, de fiecare dată când ajungea la finalul cărții, ii ceream ca a doua zi să o înceapă din nou. 

Schimbul de replici: 

Micul Prinț: Bună ziua! Ma bucur ca m-ați invitat la această masă! Dar, în primul rând, la mulți ani, si dumneavoastră, si fiicei voastre! Vă doresc o primăvară frumoasă si tot ce vă doriți! 

Mama: Ne bucurăm să te avem; Claudiu era înnebunit după peripețiile tale, iar, citindu-i în fiecare seară, m-au captivat și pe mine! 

Micul Prinț: Ce mă bucur să aud asta! De fapt, între timp, am strâns indeajuns de multe amintiri încat am să iau legatura cu Antoine de Saint-Exupéry să mai scrie un volum. 

Mama: De-abia așteptăm!

 

💜 DARIA: Daca aș putea invita un personaj literar la o masă festivă de Ziuama Mamei ar fi Ada din “Războiul care mi-a savat viața” de Kimberly Brubaker Bradley, deoarece este o carte pe care mama mea nu a putut sa o lase jos și amândurora ne place foarte mult istoria, așa că am vrea să aflăm mai multe despre viața ei din timpul războiului. De asemenea, mama Adei nu a fost o persoană care să îi arate fiicei sale afecțiune, așa că eu consider că aceasta s-ar simți împlinită dacă ar avea șansa să petreacă o zi cu o figură maternă grijulie și drăgostoasă. În ultimul rând, eu și Ada suntem de vârste apropriate, deci, deși ea a trăit în timpuri mult mai grele, cred că am putea avem interese comune.

💜 ALEXANDRU T.: De ziua mamei l-as invita August din ,,Minunea" scrisa de R. J. Palacio. Acesta mi se pare un personaj admirabil, cu suflet mare de la care am ce invata. 

-Buna, August! 

-Buna ziua, doamna Andreia! 

-Pot sa te intreb ce s-a intamplat cu fata ta? 

-Nu va suparati, dar as prefera sa nu raspund. 

-Uneori viata poate sa fie grea, plina de greutati, dar tu cu toate aceste esti aici, la masa, in societate. Niciodata nu trebuie sa iti fie rusine cu cine esti. 

-Cum ar trebui sa nu imi fie rusine cu cine sunt cand oamenii ma arata cu degetul pe strada? 

-Stiu prin ce treci si cat de greu este. Si eu am avut cancer si a trebuit sa ma plimb pe strada fara păr, dar in timp am invatat sa traiesc cu asta.

  

💜 DELIA: Daca aș putea sa invit un personaj literar la masă cu mama mea, cu siguranță acesta ar fi Hercule Poirot. Cărțile polițiste în care acesta este personajul principal sunt atât preferatele mele, cât și ale mamei mele. Deși, din câte am citit, Poirot este un barbat serios, foarte eficient și perspicace, calculat și matur, caruia nu-i place să piardă timpul, dă dovadă, totuși, de un umor fin pe care l-am regasit și la mama mea. Cred ca ar avea multe de discutat și sunt sigură că mama mea l-ar cuceri pe vestitul detectiv cu veselia, imaginația și inteligența ei, iar pasiunea comună pentru descifrat enigme i-ar face, de ce nu, să rezolve un caz neelucidat de crimă. Sunt sigură că mama s-ar distra pe cinste alături de Hercule Poirot. Pe lângă asta, la cât de gurmad era istețul detectiv, sunt sigură că ar fi încântat de bucatele pregătite de mama și nu ar putea să se abțină să nu mănânce ciorba ei cu multe legume și carne de porc, dreasă cu borș și care miroase a leuștean de îți ia mințile, varza călită delicioasă cu costiță afumată, papanașii cu dulceață și smântână și clătitele cu gem de vișine. 

 

 

💜 IULIA: Personajul literar pe care l-aș invita la o masă festivă de Ziua Mamei ar fi Molly Weasley din seria de cărți „Harry Potter” de J.K Rowling. Eu aș invita-o pe ea, deoarece aceasta avea în total șapte copii pe care îi iubea din tot sufletul și pentru care ar fi făcut orice. Mama mea și Molly sunt istețe și determinate în a-și apăra copiii, așa cum personajul fictiv a apărat-o pe Ginny de Bellatrix în lupta de la Hogwarts din ultima carte. De asemenea, ambele mame sunt iubitoare și se asigură mereu că toți copiii săi sunt fericiți, dar în același timp ele se îngrijesc și de oamenii din jurul lor, la fel cum Molly se purta cu Harry, ca și cum ar fi fost propriul ei copil. Părerea mea este că Molly Weasley se aseamănă foarte mult cu mama mea și, de aceea, ea ar fi invitata ideală în această zi deosebită.

 

 

💜 LIANA : Daca as putea invita un personaj literar la o cina festiva de Ziua Mamei ar fi domnisoara Smith din romanul "Razboiul care mi-a salvat viata" de Kimberly Brubaker Bradley, deoarece ambele vor sa-i ajute pe cei in nevoie. In carte, domnisoara Smith era foarte implicata in a ajuta victimele razboiului, ba chiar i-a gazduit pe Ada si Jamie, doi copii care au plecat din orasul lor natal pentru a scapa de razboi. In aceste zile sumbre prin care trecem, mama incearca sa ajute refugiatii ucrainieni in orice fel poate. Eu cred ca ea si domnisoara Smith au acest lucru in comun, ceea ce le-ar face bune prietene.

 

💜 LUCA: Dacă aș putea invita un personaj literar de Ziua Mamei la o masă festivă, ar fi Ada din “Războiul care mi-a salvat viața”, deoarece este un personaj feminin cu o semnificație unică, un suflet luptător care ne învață cum să trăim.

 

💜 ARON: Daca as putea invita la o masa festiva, de Ziua Mamei, un personaj literar, acesta ar fi Matilda, deoarece acesta este unul dintre personajele preferate ale mamei mele si al meu care ne-a impresionat prin inteligenta si rabdarea acesteia, dar si prin curajul cu care infrunta situatiile dificile. Acest personaj m-a motivat pe mine sa invat sa apreciez efortul pe care il fac altii pentru mine si pentru cei din jur.

 

💜 IRINA CAMELIA: Eu aș invita-o pe mama mea la o masă festivă cu poetul Mihai Eminescu, deoarece mama mea ne citește mie și fratelui meu tot timpul poezii de acest poet și deoarece și ea este născută tot în Botoșani.

 

💜 MARA: E primăvara! Soarele își face indraznet sosirea și ne amintește ca odată cu zâmbetul ghioceilor este și ziua mamei. Am terminat orele și privind pe geam mă gândesc ce surpriza sa ii fac mamei mele. Pentru mine mama reprezinta omul cel mai bun și mai cald care îmi șterge lacrimile și ma face sa zâmbesc tot timpul. Una dintre pasiunile mamei mele este cititul și m-am gandit sa îi ofer o seara de neuitat invitându-l pe Nică. Am găsit un loc retras și liniștit unde sa își spună amintirile copilăriei personajul principal a lui Creanga și mama. Cum eu eram gazda, am ajuns înaintea lor și i-am așteptat cu emoție. Mama nu a întârziat, dar surpriza mea se lasă așteptată. Într-un final Nica întra pe ușa și se îndreaptă către mama.

 

💜 ANASTASIA: Mamei mele i-ar plăcea să se întâlnească cu Tanti Roz din cartea ,,Oscar și Tanti Roz” de Emmanuel Schmitt, deoarece mami a fost impresionată de caracterul și de personalitatea acestui personaj literar după ce a citit cartea. 

Mami: Mă bucur sa te întâlnesc și vreau să îți spun că am admirat și totodată am fost emoționată de puterea cu care îi înconjurai și îngrijeai sufletele încercate, la fel ca al lui Oscar! Citind, mă întrebam de unde îți luai puterea de a le fi în preajmă. 

Tanti Roz: Oricine poate să facă același lucru pe care l-am făcut și eu. Iar cu nădejde și credință în Dumnezeu, nimic nu este imposibil. O simplă vorbă bună spusă acestor copilași încercați de viață poate face minuni.

 

💜 BIANCA V.: Personajul pe care îl invit la cină este Isidor, pasarea din cartea „O vara cu Isidor” sau „Iarna lui Isidor” de Veronica D. Niculescu, deoarece este foarte isteț, prietenos și cred ca s-ar înțelege foarte bine cu mama mea. 

Dialogul:

I: - Bună seara! Mă bucur ca m-ați invitat aici în aceasta seară! Vreau sa vă urez la mulți ani cu ocazia zilei de 8 martie! 

M: - Bună seara, Isidor! Mulțumesc pentru urări! Îmi face mare plăcere să ni te alături la aceasta cină festivă!

 

💜 MARIA S.: Dacă aș avea ocazia să pot invita la o masă festivă de Ziua Mamei un personaj literar, acela ar fi Fetița cu chibrituri, creeat de către Hans Cristian Andersen. Sunt două motive pentru care aș dori să o invit. Primul ar fi faptul că aș avea ocazia să-i ofer o masă caldă acestei fete care nu a avut atâta noroc în viață, iar prin simplul fapt că o pot ajuta cu ceva mi-ar umple sufletul cu bucurie. Al doilea motiv, și poate cel mai important, este că aceasta s-ar putea simți ca un copil „normal”, care nu trebuie să se întrebe dacă are ce să mănânce următoarea zi, sau care nu este trimisă să vândă fel de fel de lucruri doar pentru că acum este lăsat la mâna unor părinți care te fac să gândești că mai bine nu ai părinți. 

Un dialog pe care Fetița cu Chibrituri l-ar avea cu mama mea ar fi: 

Mama: Îți mulțumesc că ai acceptat să ni te alături în această seară minunată!

Fetița: Și eu vă mulțumesc din adâncul inimii mele pentru invitația dumneavoastră.

Mama: Cu mare drag! Ai vrea să-mi spui câte ceva despre tine si familia ta?

Fetița: Sunt o fată obișnuită. Am avut o mamă care îmi era tare dragă, dar aceasta a plecat spre ceruri de unde mă veghează mereu, am un tată, care din cauza durerii pierderii, este destul de mult timp plecat, dar bunica mă răsfață cum poate și mă iubește din tot sufletul.

Mama: Sunt sigura că mama ta este într-un loc mai bun acum, iar tatăl tău încearcă din răsputeri să îți ofere afecțiunea mult dorită. Dacă dorești, poți oricând să vii la noi pentru a petrece serile și poate chiar să-ți aduci și familia! Ce zici? 

Fetița: O idee splendida! 

Mama: Acum hai, să mâncăm, până nu se răcește mâncarea!

 

💜 MATEI P.: Daca as putea invita pe cineva, eu l-as invita pe Mihai Eminescu, deoarece este un om de mare cultura, care iti poate da multe sfaturi in viata. 

- Buna ziua, doamna P., cum va simtiti? 

- Ma simt foarte bine, dumneavoastra? 

- Ce sa fac si eu, am tot obosit "alergand" dupa fata pe care o iubesc.

- Sunteti „in dragoste”? 

- Da, Veronica Micle o cheama. 

💜 SOFIA: Dacă aș putea invita la o masă festivă, de Ziua Mamei, un personaj literar acesta ar fi domnișoara Smith din romanul "Războiul care mi-a salvat viața" de Kimberly Brubaker Bradley. Aceasta i-a adoptat pe Ada și pe Jamie în vremuri când aceștia aveau cel mai mult nevoie de o familie. Deși Ada și Jamie au fost adoptați, domnișoara Smith le-a oferit o dragoste nemărginită, așa cum și mama mea ne oferă aceeași dragoste mie și fratelui meu. 

Un dialog între domnișoara Smith și mama mea imaginat de mine este următorul: 

- Parcă Adei îi plăcea să călărească, nu-i așa? se interesă mama. 

- Da, în fiecare zi îl călărește pe Untișor, căluțul ei. De obicei merge pe câmpii singură sau se întâlnește din când în când și cu Maggie, prietena ei cea mai bună, răspunse domnișoara Smith. 

- Și fiica mea călărește și îi place la nebunie. La fel ca Ada, o călărește pe Julie de fiecare dată când se ivește vreo ocazie. Poate ar putea să se întâlnească mâine să călărească împreună pe câmpii. Ce părere ai? 

- Ar fi perfect! Cred că Adei i-ar prii această ieșire.

 

💜 ȘTEFAN PAVEL:  Nu știu altor mame ce le-ar plăcea, dar mamei mele cred eu că i-ar plăcea foarte mult să aibă o cină de ziua mamei cu Nică a lui Ștefan a Petrei, chiar în bojdeuca lui Creangă de pe strada Sărărie, un loc pe care îl indrageste și îl vizităm aproape de fiecare dată când ajungem la Iasi. Tare mult se aseamănă poveștile mamei din copilăria ei, dintr-un sat din Moldova, cu cele povestite de Creangă despre copilăria sa, desi peripețiile lor s-au petrecut la distantă de mai bine de 100 de ani și ar putea să-și împărtășească unul altuia despre furatul cireșelor, și despre scăldat, și despre urat, ba chiar și despre bătutul copiilor la palmă de catre dascăl în clasele primare. De la bojdeucă, s-ar duce la restaurantul Bolta Rece, unde Creangă se întalnea cu Eminescu, loc care și pe mine m-a fermecat la un moment dat și unde am învățat ce sunt pârjoalele și colțunașii. 

(Nică a lui Ștefan a Petrei din "Amintiri din Copilărie" de Ion Creangă)

 

💜 ȘTEFAN BERCA: Dacă aș putea invita un personaj literar la o masă festivă, de Ziua Mamei, acela ar fi fata cea mică din povestea ''Sarea în bucate'' de Petre Ispirescu, deoarece acest personaj se aseamănă cu mama mea prin faptul că ambele găsesc mereu cel mai bun răspuns, respectiv rezolvare pentru greutățile cu care viața ne întâmpină constant. 

Dialog:

Mama: Bună ziua, fetiță, îți apreciez sinceritatea pe care ai dovedit-o atunci când ți-ai prezentat punctul de vedere la adresa regelui și sper să fiu și eu la fel de deschisă cu oamenii de lângă. Oare m-ai putea ajuta? 

Fetița: Desigur! Nu există niciun secret pentru a fi o personă mai bună. Atâta timp cât nu rănești pe nimeni cu vorbele sau acțiunile pe care le desăvârșești și ești sigură că rezolvarea ta este cea mai bună, nu lăsa pe nimeni să îți schimbe părerea! Uneori poți regreta acțiunile pe care le-ai făcut pentru o vreme, însă în final vei fi cea mai câștigată. 

Mama: Multumesc pentru sfat, îți urez o zi a femeii minunată și un festin savuros cu bucate alese, bine gătite, cu sare și nu cu miere.

 

💜 ȘTEFAN B.: Dacă aș putea invita un personaj literar la masa festivă de Ziua Mamei, acela ar fi Dănuț din “La Medeleni”, de Ionel Teodoreanu. Dănuț este prezentat ca un băiat liniștit, creativ și destul de interiorizat. Eu cred că s-ar înțelege de minune cu mama mea, din moment ce ambii par a avea multe în comun. În plus, cred că ambii ar avea o grămadă de subiecte de discutat. În schimb, mă tem că mi-ar fura toată atenția la această cină și că va fi pus în lumină, în ciuda faptului că eu aș organiza totul și tot eu l-aș invita. Din fericire, el este exact opusul surorii lui, Olguța. Ea, categoric, ar face tot ceea ce am menționat mai sus.

 

💜 TUDOR: Personajul pe care as vrea sa îl am la masa, fata în fata cu mama, este bunica din "Bunica mi-a spus să-ți spun că-i pare rau", o cred o femeie foarte puternica și curajoasa, cred ca i-ar da mamei mele un strop de curaj. Mama este o femeie puternica care muncește în fiecare zi la maximum pentru noi și nu numai.

 

💜 YANNIS: Aş invita-o la o masă festivă pe mama Adei, din "Războiul care mi-a salvat viața", de Kimberly Brubaker Bradley, deoarece ar putea să învețe de la mama mea cum e să fii un părinte grijuliu şi bun. 

În restaurant, la o masă retrasă, mama aştepta emoționată. Gândurile o copleşeau. Deodată, mama Adei a apărut, aducând parcă, cu privirea ei un vânt rece. Mama s-a ridicat. A salutat-o şi a privit-o îngăduitoare. 

-Bună seara! a salutat politicos. 

-Bună seara! a răspuns rece mama Adei. 

-Ada ce face? a început mama o conversație. 

- Nu mă întrebați de ea! E un copil diform. Nu ştiu cum s-a-ntâmplat asta, dar parcă nu-i copilul meu. 

- Şi inima îi este diformă? a întrebat mama cu acelaşi ton cu care încearcă să mă facă să înțeleg când greşesc ceva. 

-Nu ştiu, dar copilul ăsta este diform cu totul, deci cred că da. 

-Deci şi dumneavoastră aveți inima diformă? 

-De ce întrebați asta? 

- Păi...mama a făcut o pauză. Copilul şi mama au aceeaşi inimă. 

Mama Adei a plecat privirea de gheață şi o lacrimă i-a curs pe obraz. 

Mama mea reuşise!