Lecţie de supravieţuire

Despre cum poţi fi în acelaşi timp fragil şi puternic, despre cum poţi desfiinţa piedici, despre frumuseţe sălbatică. 
Despre supravieţuire, despre aspiraţie. 
Despre menire. 
Voi ce vedeţi?




Fotografia a fost preluată de pe http://metropotam.ro/La-zi/plante-care-au-refuzat-sa-moara-surprinse-in-cateva-fotografii-inedite-art1695897620/, unde puteţi găsi şi alte imagini cu plante "supravieţuitoare". Spectaculoase toate!



Comentarii

  1. Unknown1 septembrie 2014 la 16:16

    Despre natura care nu se aserveste creatiilor omului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ioana1 septembrie 2014 la 18:30

    Eu văd doar o păpădie şi asfalt. .... Glumeam! Văd AMBIŢIE!
    P.S. Văd şi o salată de rucola când ţi-e foame!

    RăspundețiȘtergere
  3. Liana Mitroi1 septembrie 2014 la 21:42

    ....Daca vrei, poti.... Vointa, staruinta, depasirea limitelor si, da, aspiratie...aspiratie spre lumina, oricare ar fi ea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Camelia Săpoiu1 septembrie 2014 la 21:59

      Vă mulţumesc pentru comentariu! Are parfum de lecţie veche si frumoasă!

      Ștergere
  4. Măscăriciul1 septembrie 2014 la 21:44

    Un vulcan
    de pe o altă planetă
    unde legea gravitației nu se respectă.






    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Camelia Săpoiu1 septembrie 2014 la 22:06

      Un comentariu
      de la "Măscăriciu"
      e un joc de-a haiku!


      Bine ai venit pe scena cu Punct şi virgulă, Măscăriciule!

      Ștergere
    2. Măscăriciul1 septembrie 2014 la 22:16

      Mulțumesc!

      Nu e prima dată când vin pe aici.
      E prima dată când răspund la „lecție”

      Ștergere
    3. Camelia Săpoiu1 septembrie 2014 la 22:23

      Dacă aş zice că ai nota 10 pentru încurajare după primul răspuns la "lecţie", aş pune în umbră calitatea comentariului. Prin urmare, voi spune doar că o "lecţie" devine un spectacol mai frumos prin prezenţa Măscăriciului.

      Ștergere
    4. Măscăriciul1 septembrie 2014 la 22:25

      ...Iar Măscăriciul face din spectacol o lecție :)

      Ștergere
    5. Camelia Săpoiu1 septembrie 2014 la 22:28

      Iar asta poate fi lecţia lui de supravieţuire.

      Lecţia fiecăruia.

      Ștergere
    6. Măscăriciul1 septembrie 2014 la 22:33

      Lecția...de mai sus :)

      Ștergere
  5. Anonim1 septembrie 2014 la 21:46

    Despre A FI aici, acum... despre viata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Camelia Săpoiu1 septembrie 2014 la 22:07

      Am păstrat ambele comentarii, atât de frumoase în concizia lor. Mulţumesc pentru vizită!

      Ștergere
  6. Anonim1 septembrie 2014 la 21:47

    Despre A Fi... o viata!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ionut Gabriel Nedelcu1 septembrie 2014 la 21:53

    Eu observ cum, indiferent de constrangeri, natura mereu gaseste o cale de a evada conditiilor supuse de om, aici se aplica sintagma "esentele tari se tin in sticlute mici". Chiar si dupa explozia centralei nucleare de la Cernobîl, natura s-a regenerat si inca se regenereaza. Totodata, aceasta poza imi inspira incredere si vointa in sine, chiar daca ma voi simti vreodata slab, mereu voi gasi puterea in slabiciune pentru a ma ridica.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Camelia Săpoiu1 septembrie 2014 la 22:16

      Foarte frumos comentariul tău! ... şi simt cum briza mării te-a inspirat! ;)

      Ștergere
  8. George Catalin Buliga1 septembrie 2014 la 22:00

    Eu vad... multa putere si vointa, fara de care nu poti cuceri culmile succesului!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Camelia Săpoiu1 septembrie 2014 la 22:03

      Iar eu văd ... că te reprezintă! Succes oriunde vei fi, Cătălin!

      Ștergere
  9. Lotus7 septembrie 2014 la 14:39

    Eu văd viața care învinge moartea. Sufletul care nu poate fi încătușat de materie.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ce am făcut pe 15 ianuarie

Imagine
Cum am sărbătorit Ziua Poetului Naţional, vineri, 15 ianuarie, la Colegiul Naţional "Spiru Haret": - celor trei clase de a IX-a (C, D, E) le-am propus să facem o expoziţie cu caligrame şi pictopoezie dedicate lui Eminescu. Ce am obţinut se vede parţial în fotografii, dar completăm aici: lucrări foaaarte diverse: de la caligrame cu versuri eminesciene sau cu versuri proprii la portrete ale Poetului, postere, pictopoezii sau pur şi simplu poezii. Cel mai important lucru pentru mine a fost că toată săptămâna elevii mei de 15 ani au citit Eminescu şi despre Eminescu. Astfel, în holul central al liceului, "Dorinţă" a luat formă - la propriu (o formă  cool , cum nu se poate mai aproape de adolescenţii de 15 ani), cuvinte din scrisorile eminesciene ieşind din călimară, luna şi stelele, lacul, nuferii .... 90 de adolescenţi mai aproape de Eminescu, exprimând asta în modul propriu. Sara (IX E) - clasa a V-a (unde sunt şi dirigintă!) a primit altă provocare : ...
Citiți mai multe

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat

Imagine
  Recentul subiect de antrenament pentru examenul de evaluare națională mi-a amintit cât de frumoase sunt textele Adinei Popescu. Pentru cine nu știe, textul 1 din subiect, cel literar, este un fragment din „Aventuri de pe Calea Moșilor” – adecvat vârstei și tematicii V-VIII. Ca să nu mai vorbim despre alte aspecte pe care le adună fragmentul ales: colegialitate, prietenie, dorința de a lucra în echipă, plus aspecte care țin de interculturalitate, dacă ne referim la „caracterele” diferite din text: o fetiță e realistă, alta organizată etc.  Faină alegere. În fine, să trec la subiect (la subiectul postării  J ). Cu clasa a VI-a la care predau am citit în semestrul I două texte de Adina Popescu: „Un păianjen care se crede Spiderman” și   „Aventurile lui Spiderman în grădină”. Cu gândul că elevii mei pun întrebări, i-am scris atunci Adinei Popescu pentru că nu știam nimic despre texte: dacă au continuare, dacă fac parte din vreun volum. Când le-am comunicat elevilor m...
Citiți mai multe