"Către mama". Când ora de dirigenţie e marţi, pe 8 martie

Azi, 8 martie, dirigenţie la clasa a V-a. Le propun să scriem ceva pentru mama.
Cu bucurie, copiii îmi arată că deja au pictat şi au scris felicitări pentru Ziua Mamei la ora de desen, apoi îmi spun că vor face şi la engleză o expoziţie dedicată aceleiaşi sărbători.

Creez o poveste în care să-i prind, fiindcă trebuie să fie al naibii de altceva ora mea de dirigenţie pentru a le trezi interesul.

Galateea. Mitul lui Pygmalion şi al Galateei. Le povestesc despre sculptorul grec care a creat statuia- femeie. (De la cuvântul "mit", Sebi e deja prins.) Despre adoraţie şi despre cum iubirea însufleţeşte totul. Apoi întreb pentru cine sunt ei, copiii, "operele" perfecte şi adorate. Aha, acum am prins ideea! (zice Luca). Şi cu glas răsfăţat, unul câte unul, se adună răspunsul: Pentru mama! 
În fine, eu ştiu că povestea orei e un pic complicată şi, culmea!, o mai complic un pic: mitul lui Pygmalion nu e despre mame şi nici "Către Galateea", poezia lui Nichita Stănescu, dar propun să o citim pentru a ne inspira un pic (cum am făcut şi cu altă ocazie).


Facem o listuţă de la care să pornim - cuvinte prin care să surpindem fiinţa mamei, poetic: ochi, inimă , mâini, chip, cuvinte, suflet. Să nu credeţi că făptura mamei e atât de ... eterică în ochii copilului de clasa a V-a. Motivele literare câştigătoare s-au lăsat alese cu greu dintr-o listă foaaarte bogată din care am dat cu delicateţe la o parte: soarele, poşeta, gura, cotul, supa de găluşte ...

Cea mai dificilă, dar cea mai frumoasă parte: versurile!
Unul câte unul, din mai multe bănci, au venit şi s-au aşezat versurile, inspirate, stângace, copilăreşti, iubitoare, repezite, cântate, strigate, căutate, minunate mereu.
Şi aşa am încheiat povestea, cu o poezie către mama. 

Către mama 

                                                  Îţi ştiu chipul,

                                                 doar eu ştiu cum îţi este chipul.

                                                 Mâinile tale îmi mângâie sufletul.

                                                 Deasupra făpturii mele,

                                                 mâinile tale îmi sunt sfinte.

                                                 Ştiu puterea privirii tale.

                                                Îţi ştiu bucuria cu care mă priveşti.

                                                Ochii tăi pot privi prin ochii mei.

                                                Îţi ştiu cuvintele, 

                                                Toate, pentru mine, ca un cântec.

                                                Sunt eu, mamă,

                                                sufletul, privirea,

                                                cântecul tău.  

La mulţi ani, mămico !!!