Mama, copilul şi neologismele

Într-un magazin de haine, o tânără cu un băieţel de 4-5 ani. 
Mămica cea tânără ia umeraş după umeraş şi tot aşa. Copilul ţine o trotinetă de coarne şi, pentru că nu are voie să se mişte de lângă umeraşe şi deci nu se poate plimba cu trotineta, învârte coarnele pe loc, smucindu-le. Căluţul nărăvaş se împotriveşte, dar nici copilul nu se lasă! Bluzele de mătase, indubitabil, nu se lasă nici ele. Tânăra le vede pe toate, apoi reia această operaţiune dificilă. 
În fine, copilul prinde cu putere hăţurile şi, cu toată puterea lui, trage spre stânga, apoi spre dreapta. Căluţul se va supune ... În tot timpul acesta, tânăra mămică trebuie să decidă: un 34 sau un 36, mătase albă sau mătase crem. E inevitabil: bluzele trebuie probate ... 
Un zgomot scurt vine de după cercul cu umeraşe. Mama înhaţă bluzele şi din doi paşi ajunge lângă copil. Băiatul ţine coarnele trotinetei într-o mână şi cu cealaltă mână arată timid către restul jucăriei sale, căzut sub cercul de (bluze de) mătase. Căluţul său nărăvaş e făcut bucăţi. "Ai destructurat-o!" zice mama acuzator. Cuvântul cade ca un fulger pe copil. Se uită speriat când la ochii acuzatori ai mamei, când la căluţul căzut la pământ. "Vezi? Ai destructurat-o!" Şi a doua oară apasă pe fiecare silabă. 
"Ce i-am făcut? zice total buimăcit copilul. Eu doal am stlicat-o ..."  

Comentarii

  1. :))

    Indiferent de tipul mesajului, că-i emoțional, că-i cu valoare formatoare, să nu uităm să-l învățăm să vorbească elevat! La un an „mama”, la doi ani „stluctula”... :D

    Oare cum se ceartă mămica cu tăticul, dacă și când o face? În cazul unei cerți mai serioase, care o bulversează, probabil face mici pauze până-și găsește cuvintele...

    RăspundețiȘtergere
  2. La atâta trivial, care ne-a murdărit pe toţi, iată o doamnă cu un limbaj elevat ! Dar cuvintele ei sună parcă mai prost decât vulgarităţile expresive din romanele contemporane. Frumoasă postare ! Felicitări !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să fie oare de vină distanţa dintre realitate şi ficţiune ...
      Mulţumesc pentru apreciere!

      Ștergere
  3. O scenă condensată și alertă, ca o alergare pe banda din sala de spa (păi dacă ne neologizăm!)...
    Victima e mama, nu copilul! Mama e cea surprinsă de ruptura temporală, și eu mă mir cum de bebele nu avea un i-pod pe care ar fi căutat imediat cu google translate buclucașul de cuvânt...
    Scenariul meu pică, dacă avea i-pod nu destluctula stulctula aia...
    Vedeți? Exact ce ziceam, o "schiță" din care izvorăște un roman fluviu...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu zic că victima e copilul: trotineta stricată şi, chiar dacă cineva i-o repară, rămâne cu sperietura că a "destructurat-o". :)

      Ștergere
  4. Da! aș zice, mai mult așa pentru mine..dacă nu este(chiar) de plâns, este, totuși, de râs!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Mai stiu si eu pe cineva care anunta solemn: vezi ca s-a semnalat un soarece in camara!...
    Iar prietena mea si-a trimis baietelul sa-l cheme imediat pe taica-su la masa si cand acesta a zis "lasa, ca mai negociem"s-a intors si i-a comunicat "a zis tata sa te duci sa va gociati!" :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Afurisit şoarece - să se semnaleze!
      Băieţelul cu "a se gocia" are simţ lingvistic şi are şi logică. Spre umorul părinţilor, dar şi al nostru!

      Ștergere
  6. Bietul copil!...A fost ... destructurat de tot, sarmanul!
    Felicitari, dna Camelia Sapoiu!
    Zile senine sa aveti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact asta s-a întâmplat: a fost ... destructurat! :))
      Vă mulţumesc pentru urări şi vă doresc la fel!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat