Gărgăriţă-riţă ...
O legendă străveche spune despre buburuză că este metamorfoza unei fete de
împărat, omorâtă de fratele ei.
Deşi această legendă nu este legată de niciun element erotic (conflictul este unul
politic, fratele şi sora „sfădindu-se" pentru „dreptul la
împărăţit"), mica insectă se dovedeşte a fi, prin puterile care i se
atribuie, puternic legată de universul iubirii: aşezată pe mână, arată, prin
direcţia zborului ei, locul unde se află viitorul soţ (ori, de ce nu, viitoarea soţie). Gestul trebuie însoţit de incantaţia atât de cunoscută tuturor: Gărgăriţă-riţă,/ Zboară-n poieniţă!/ Unde oi zbura,/ Acolo m-oi mărita! ( ... m-oi însura!").
Există, însă, şi alte semnificaţii legate de gărgăriţă, tot erotice: uscată şi pusă într-o anumită mâncare, stârneşte dragostea feciorului dorit;
aruncată în apa de scaldă ajută fetele să fie mai frumoase; purtată la pălărie
sau în năframă, atrage asupra posesorului dragostea celor din jur. Funcţionând ca un agent şi simbol erotic, buburuza ocupă în sistemul mitologic o funcţie analogă aceleia a plantelor iubirii, cum ar fi busuiocul şi ruja*.
Mai nou, gărgăriţa a devenit simbol al primăverii, fiind unul dintre cele mai comerciale/comercializate obiecte-mărţişor, concurând simboluri ale reînvierii naturii cu tradiţie mai îndelungată - cum ar fi ghiocelul - sau simboluri ale norocului, ca trifoiul ori coşarul. Acestora li se aliniază, cu acelaşi succes, simbolul iubirii - inima.
În aceste condiţii, deşi, după cum arătam mai devreme, gărgăriţa este simbol erotic din punct de vedere mitologic, ca obiect strict comercial cred că are succes mai mult prin aspectul său estetic (de neegalat prin gingăşie în rândul insectelor), decât prin conotaţia sa erotică.
Interesantă este seria de denumiri sinonime pe care o relevă dicţionarele generale: buburuză, gărgăriță, măriuță, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, vaca-Domnului, măzărar, mămăruţă, cucușor, găinușă, gârgăriță, mămăruță, mărgărit, mărgărită, mărgăriță, mărie, măriuță, paparugă, păpăruie, păpăruță, păpăruză, vrăjitoare, boul-popii, găina-lui-Dumnezeu, măria-popii, puica-popii, puiculița-popii, vaca-lui-Dumnezeu.
În aceste condiţii, deşi, după cum arătam mai devreme, gărgăriţa este simbol erotic din punct de vedere mitologic, ca obiect strict comercial cred că are succes mai mult prin aspectul său estetic (de neegalat prin gingăşie în rândul insectelor), decât prin conotaţia sa erotică.
Interesantă este seria de denumiri sinonime pe care o relevă dicţionarele generale: buburuză, gărgăriță, măriuță, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, vaca-Domnului, măzărar, mămăruţă, cucușor, găinușă, gârgăriță, mămăruță, mărgărit, mărgărită, mărgăriță, mărie, măriuță, paparugă, păpăruie, păpăruță, păpăruză, vrăjitoare, boul-popii, găina-lui-Dumnezeu, măria-popii, puica-popii, puiculița-popii, vaca-lui-Dumnezeu.
Prin urmare, la prima gărgăriţă poposită în preajma voastră, nu ezitaţi să incantaţi. Apoi urmăriţi micuţa minune cu privirea, fiindcă unde o zbura ...
„Gărgăriță,
RăspundețiȘtergereRiță,
încotro vei zbura,
acolo m-oi mărita!„
În copilărie, i-am cântat adesea, fără să fiu sigură că mă interesează drumul ei.
Minunată era senzația de a-i putea învinge, pentru câteva secunde, dorința de zbor!
Aşa este! Cred că superstiţia nu mai funcţionează, dar ne rămâne frumuseţea jocului!
Ștergere