miercuri, 26 decembrie 2012

Ce să nu oferi niciodată drept cadou. Ghid pentru iubitorii de cadouri

Ai primit cadoul dorit? Înseamnă că ai fost cuminte. Înseamnă că unul dintre apropiații tăi a fost atent la dorințele tale sau pur și simplu știe cum se face un cadou. Din păcate, sub deviza "gestul contează", ajung pe post de cadou sub brad (că e de sezon, dar e valabil și pentru cadourile oferite cu alte ocazii) și obiecte care, în loc de bucurie, provoacă doar un mulțumesc de complezență.
Pentru un cadou potrivit există o așa mare gamă de variante, încât ne vom concentra pe ce să NU oferim niciodată drept cadou:

- nu oferi niciodată cărți, pe a căror prima pagină să scrii urări sau dedicații. Cărțile sunt un cadou minunat, dar dedicații, urări și, desigur, autograf va scrie doar autorul respectivei cărți. Tu poți atașa cărții o felicitare pe care să-ți scrii urările sau măcar un cartonaș tip carte de vizită. Și tot despre cărți: alege o carte despre care să știi și tu ceva mai mult decât numele autorului și prețul ...
- nu oferi drept cadou obiecte primite de tine cu diverse ocazii, doar pentru că nu ai ce face cu ele. Dacă pe tine te încurcă micile statuete confecționate din porțelan, plastic, lemn sau eu știu ce alte materiale, de ce ai crede că ar fi un cadou potrivit pentru altcineva ... Le poți dărui cuiva despre care presupui că s-ar bucura, dar nu cu o ocazie anume, ci motivând că ți-ai reamenajat sau redecorat camera.
- nu oferi produse cosmetice sau de igienă personală, dacă persoana căreia îi dai cadoul nu îți este suficient de apropiată. Poți dărui oricând un parfum de calitate - cu un brand cunoscut probabil nu vei da greș, chiar vorbind despre cea mai pretențioasă persoană. Dacă parfumul sau produsul cosmetic este pentru iubita/iubitul tău, nu vei alege orice brand, ci obligatoriu brandul preferat de aceasta/acesta!
- nu cumpăra pentru cadouri eșarfe sau fulare confecționate din materiale sintetice. Chiar și o persoană mai puțin pretențioasă va fi, la un moment dat, iritată (la propriu!) purtând un fular din poliester. Ca principiu general, nu cumperi ceva doar pentru că este ieftin sau pentru că este la promoție.
- nu oferi alimente pe post de cadou. Pune-te în situația că, de ziua ta, ai primi o pungă cu mezeluri, zahăr, ulei și borș Magic. O astfel de surpriză seamănă mai degrabă cu ajutorul social, care poate fi potrivit cu alt prilej.  Desigur că la capitolul alimente ciocolata este întotdeauna o foarte bună alegere. La fel și dulciurile făcute în casă.
- nu dărui cuiva un obiect, crezând că-i vei completa o colecție. Asigură-te mai întâi că ceea ce ai văzut în locuința persoanei este colecția sa și nu a altcuiva din familie. Dacă chiar ai de-a face cu un colecționar, ar trebui să fii atent să nu cumperi o dublură sau o piesă de serie. Poți lua însă, fără să dai greș, un suport sau o cutie de depozitare pentru exponate. 

Sper că ați primit cadouri care v-au luminat chipul. 






41 de comentarii:

  1. Am primit odata papuci de casa.
    M-am grabit sa-i dau eu papucii prima, de frica sa nu fie vreo aluzie.

    Imi plac ghidurile, le-am citit pe toate.

    RăspundețiȘtergere
  2. O lungă practică m-a învățat că lista e bogată și nimic de pe listă nu mi-a fost străin:

    Bibeloul cu pescarul chinez care prinde un crap chinezesc
    Cutii de cristal sau lemn în care nu se poate pune nimic
    Vaze kitsch
    Obiecte foarte grele (de ex. statuete din metal) cînd urmează să pleci cu avionul acasă.
    Sticlărie fină tot cînd urmează să pleci cu avionul acasă.
    Tablouri de autori no-name în rame foarte groase
    Gadgeturi electronice tip lanternă-pix-ceas cu avertizor care piuie cînd adormi, niciodată la aceeași oră.
    Ceasuri de birou a căror baterie moare după 2 zile și nu se găsește rezervă.
    Cărți pentru copil pe care copilul nu le va citi în viața lui.
    Bețișoare de ars sau seturi de aroma-terapie mirosind clar a marcaj de cotoi.
    Volume de 2-3 kg cu monografia unui sat unde nu vei merge niciodată.
    Servicii de ceai sau cafea cu șase cești și încă 12 piese inutile care se vor umple de praf.
    Sticle de băutură pentru gusturi bizare, produse de firme dubioase, pe care nici măcar nu le poți da mai departe.
    Bomboane care au pe capac o serie completă de E-uri și pot fi folosite numai ca muniții pentru praștie.
    Gadgeturi din categoria „glume erotice” gen tricouri cu poziții sexuale.
    Obiecte care necesită montaj cu trei șurubelnițe, baterii speciale sau rețea de curent neuzuală.
    Obiecte de uz sportiv cu folosire extrem de improbabilă (gantere, mingi de golf)

    ... și multe altele

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)))
      Oricât m-aș strădui, nu cred că am o listă atât de variată.
      Da' cu borșul magic, nu am glumit. Și mai pot adăuga: pliculeț cu întăritor de frișcă!

      Ștergere
    2. Creati invidii :))

      Ștergere
  3. :) Interesant si plin de umor acest ghid!
    Astept si "Ghidul primitorului de cadouri"!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sper să fie și ceva sfaturi de luat în seamă pe acolo. :)
      Da, s-ar putea face și un asemenea ghid.

      Ștergere
  4. Daruri?
    Semne de iubire!
    De iubire adevărată.
    Păstrez legăturile mele cu mama-un ilic de catifea, din care eu, adolescenta grăbită, am rupt șiragul sclipirilor de mărgele, un colț dintr-o broboadă, câteva farfurioare smălțuite, ațe roșii de cusut.. știi? sunt zestrea de neegalat peste vreme, scrisorile tatei, în șiruri de sfaturi..
    Darul cel mai DAR? o felicitare pe care mezinul meu, avea șase ani și jumătate, era mărțișorul- a cumpărat o felicitare, a decupat florile și le-a lipit cu cocă( să fie sigur că rezistă) și mi-a scris cea mai extraordinară dorință- să-i cumpăr câteva reviste Rahan, o pereche de „ghietuțe„ și „ ce mai vrei tu, mămica mea!„Era 8 Martie!
    Peste vreo douăzeci de ani, piciul de odinioară, de ziua mea, mi-a trimis biletul de avion și m-a dus la Royal Opera House„ Faust„, cu Angela Gheorghiu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Comentariul tău e frumos ca un dar! ... fiindcă ne faci părtași la niște amintiri de suflet. Mulțumim!

      Ștergere
  5. Ei, iată un ghid de "cum să nu faci cadouri" marca profesorii ştiu de ce! :) Uneori, cum ar fi acum de sărbători, astfel de cadouri superficiale îi eliberează (în mintea lor) de diverse obligaţii sociale pe cei care le fac. Convenienţa este cuvântul de ordine aici. Mai rău e peste an, atunci de regulă un astfel de cadou te încarcă pe tine cu obligaţii. Regula de aur cu intenţia contează rămâne, iată, în picioare şi în cazul acestor cadouri. Care nu izvorăsc din dorinţa de a-i face o bucurie celuilalt... :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am afirmat că acesta este un blog de profesoară, dar ... "există viață și după orele de curs!" (am citat din Mihaela G., o colegă)
      Culmea e că de data aceasta m-am raportat mai ales la situații "extrașcolare", mai mult sau mai puțin apropiate mie, care sunt atât de diverse și atât de frecvente. În fond ești elev până la 18 ani, nu? După aceea vin, cred eu, adevăratele obligații sociale.

      Ștergere
    2. Totuşi, voi ca profesori primiţi mai multe cadouri, prin datul meseriei, aşa că sunteţi mai avizaţi să scrieţi pe tema. :) La asta m-am referit mai sus. Şi eu am oferit cadouri profesorilor mei...

      Mai departe, comentariul meu îi vizează pe cei care nu ştiu face cadouri. Sigur că în general sunt adulţii, un elev sau un copil îţi oferă un cadou din cu totul alte considerente decât un adult, care, în caz că nu-i ziua ta sau Crăciunul, de obicei aşteaptă ceva pentru acel cadou... Şi cum ghidul postat de tine era de cum să nu, m-am referit la astfel de exemple negative.

      Mai sunt şi cadourile la schimb. Ştiu pe cineva care calcula de câţi bani i-a făcut cadou X şi îi întorcea favoarea în exact aceeaşi sumă... :))

      În sfârşit, mi-ai adus aminte de o fază din liceu. Am organizat un fel de joc în clasă (doar noi, fără participarea vreunui profesor) în care am scris pe câte un bileţel numele fiecăruia şi apoi am tras la sorţi. După care fiecare am făcut un cadou colegului al cărui nume l-am extras. Nu a fost cu o ocazie specială, a fost doar un joc, şi a fost f. fain... :)

      Ștergere
    3. Comparativul utilizat ambiguizează comentariul lăsat: mai multe cadouri decât cine? mai avizați decât cine?
      Probabil că experiența de fost elev de liceu care a oferit cadouri profesorilor săi te face să vezi lucrurile dintr-o anume perspectivă.
      Din perspectiva elevilor care-mi citesc blogul (și nu numai), comentariul ar putea fi ușor deranjant - s-ar putea simți vizați și nu aceasta a fost intenția articolului meu.
      În rest, sunt de acord că există cadoul "la schimb" și cel convențional pur și simplu, dar nu la acestea făceam referire.

      Ștergere
    4. Cred că am ajuns într-un impas de comunicare. :)

      Dacă am scris "voi ca profesori", înseamnă că primiţi mai multe cadouri decât cei care nu sunt profesori, cel puţin în opinia mea, comparaţia este deci cu cei care profesează altceva. Pentru că, evident, voi primiţi cadouri şi de la elevi. O femeie de altă profesie să zicem primeşte de 8 martie cadouri de la soţ, copii, eventual unii apropiaţi sau colegi, în timp ce o profesoară primeşte aceleaşi cadouri/flori de la încă câteva zeci de elevi. Şi primind mai multe, sunteţi mai avizaţi să vorbiţi despre ele, pentru că aveţi mai multe exemple practice în domeniu, v-aţi confruntat cu mai multe situaţii în care aţi primit ceva ce v-a impresionat sau, din contră, aţi simţit că acel cadou nu este oferit din inimă şi aşa mai departe. De aici şi gluma cu "profesorii ştiu de ce": pentru că voi sunteţi "mai în domeniu". De asemenea am avut mai sus şi comentariul (foarte bogat în exemple) al lui Horia Gârbea, tot profesor. Practic, un articol scris de un profesor şi cu cel mai bogat comentariu lăsat tot de un profesor. :)

      Nu văd care-i neclaritatea sau supărarea. Faptul că primiţi mai multe cadouri nu este o acuzaţie, este un fapt. Nu are conotaţiile negative pe care pari să i le atribui. La fel cum faptul că vecinul are un BMW nu este întotdeauna o afirmaţie cu subînţeles ci este pur şi simplu afirmaţia evidenţei că îi vezi maşina parcată acolo în fiecare dimineaţă. Nu mai poţi pronunţa BMW că vecinu' intră la idei? :) Nu văd, aşadar, de ce s-ar supăra elevii tăi citind aceste rânduri iar dacă o fac e greşeala lor de interpretare. Altfel, este dificil uneori să te faci înţeles pe net, unde celălalt nu te ştie, nu îţi vede expresia feţei, nu-ţi cunoaşte stilul de a discuta sau de a glumi etc, dar mă bucur că sunt unii care cel puţin te privesc cu prezumţia de vinovăţie! :)

      În concluzie, pare' rău pentru supărarea produsă da' te-ai supărat pentru ceva ce nu există. O să încerc însă, în ce mă priveşte, să fiu mai atent la formulări pe viitor.

      Ștergere
    5. Ca profesoară (de română!)mi-am atins scopul: am provocat un discurs lung și explicit, fără exprimări lacunare. Ce să-i faci, defect profesional!
      :)

      Ștergere
  6. anacolutul emoțional se trece cu vederea, da?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bineînțeles! "Emoțional" e cuvântul cheie, doar fraza lui Creangă e celebră!
      (Nici nu băgasem de seamă, am recitit ca să-l găsesc, m-am concentrat prea mult pe mesaj, care mi-a plăcut)

      Ștergere
  7. Si cand ma gandesc cate carti cu dedicatii (nu de la autor) am primit cadou... Ultima oara am facut eu insami un cadou format din doua carti, pe care, din considerentul amintit de tine, nu am scris nimic. Persoana cadorisita mi-a cerut expres sa-i scriu urari pe ambele. Greseala mea a fost ca nu am atasat o felicitare pachetului, recunosc :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cel mai penibil este când dedicația face referire la titlul cărții, semnificația adevărată a titlului scăpându-i celui care o scrie.
      Am totuși câteva cărți cu dedicație primite de la învățătorul meu sau de la diverși profesori, nefiind dumnealor autorii, cărți pe care le consider neprețuite acum, peste timp.

      Ștergere
    2. Primesc cam zilnic cărți cu dedicație de la autorii lor. Am observat: lungimea dedicației este invers proporțională cu valoarea cărții. Cele mai frumoase sînt cele pe care le-am primit în urma solicitării mele. Unui mare critic i-am cerut să-mi ofere, de ziua mea, o dedicație pe cartea mea favorită din liceu, semnată de el și acum zdrențuită. Pe care o citeam cînd încă nu-l cunoscusem personal. Mi-a scris: „Elevului H.G. din clasa...”

      Lui Alexandru George, fie iertat, i-am cerut un autograf acum vreo 20 de ani și mi-a scris o dedicație convențională. După vreo 20 de ani mi-a oferit o carte a lui, cred că ultima, pe care scrisese, foarte tremurat, o dedicație care începea așa: „Dragului meu prieten...” E unul dintre cele mai frumoase daruri primite și unul de despărțire.

      Iosif Naghiu, alt prieten regretat, mi-a dăruit pipa lui, din păcate tot un cadou de despărțire, dar noi nu bănuiam, iar Ioan Flora ultimul lui desen, chiar în ziua cînd a murit. Acest tip de daruri sînt cele mai prețioase pentru că rămîn ultimele semne materiale ale trecerii prin lume ale unor personalități mutate în domeniul intangibilului.

      Ștergere
    3. Sunt neprețuite aceste cadouri-amintiri. Dețin și eu câteva, foarte puține (inclusiv o parte din cărțile dumneavoastră cu autograf).
      Cred că v-ați putea gândi la o carte cu evocări ale diverselor personalități culturale pe care le-ați întâlnit, incluzând și dedicațiile. Ar fi de interes nu doar prin evocarea în sine, ci și prin amănuntul legat de contextul cultural-istoric, prin intersectarea diverselor biografii.

      Ștergere
    4. Cînd îmi voi scrie memoriile pre mulți voi popi eu! Dar pînă atunci (sper că) mai am de trăit. Am vreo doi prieteni, mai mari ca mine, care sînt foarte neliniștiți că voi trăi mai mult decît ei și îi voi portretiza. :)

      Din păcate foarte mulți mentori și prieteni mi-au plecat prematur lăsîndu-mi doar „numele adunat pe o carte”: Cristian Popescu, Iustin Panța, L. Ulici, Ioan Flora, Mircea Ghițulescu, Iosif Naghiu, D. Solomon, Al. George, Marius Tupan, Costi Stan, Dan Alexandru Condeescu, Ion Hobana, Ion Stratan și mulți alții. Între ei Marin Mincu, cu care mă certam și împăcam ciclic, și care a murit subit într-o perioadă cînd ne supărasem reciproc și n-am mai apucat să ne împăcăm. L-am stimat și regret că a fost așa, sper că există mijloace prin care a aflat.

      Ștergere
    5. M-aș fi temut de alt moto (cap. II), dar prin modul cum parafrazați, nu faceți decât să stârniți interesul.
      :)

      Ștergere
  8. :)))))) bun pont! Comic este ca asa fac mai toti :D ... mai ales cu o carte. Nu stiu, cred ca este un obicei tare prost si greu de indreptat. Multumim pentru informatii.

    RăspundețiȘtergere
  9. Interesante sfaturi, bine de tinut minte...multumesc pentru cadou >:D< o zi faina sa aveti

    RăspundețiȘtergere
  10. Un an nou plin de bucurii va doresc >:D< La multi ANI !!!

    RăspundețiȘtergere
  11. Dar plicul cu bani in ce categorie se incadreaza? :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Depinde de situație. Poate fi mită, ajutor social sau cadou de nuntă (mai rar nuntă fără dar). Mai nou, și cadou către cineva apropiat. Dacă relația de rudenie sau de prietenie permite, se pot oferi bani în loc de cadou, dar eu cred că "plicul cu bani" la care faci aluzie nu se referă la astfel de situații.

      Ștergere
  12. Un An Nou fericit, frumos videoclip... Să visăm cât mai mult...

    RăspundețiȘtergere
  13. ce inteleg de la toate comentariile astea inteleg ca sunteti mari TOCILARI.

    RăspundețiȘtergere
  14. Va rog , dar eu ii pot oferi sotului meu o tigaie de ceramic care imi trebuie mie, foarte mult si nu reusesc sa o cumpar sau sa o primesc de cativa ani?Ca tot se apropie Sf Petru ? El uita mereu cand e ziua mea !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Doamnă, (îmi pare rău că nu vă cunosc numele), cred că este un gest foarte delicat! :)

      Ștergere
  15. Un cadou potivit constider ca ar putea fi o icoana… Iar daca vrei una pictata un om cu o energie pozitiva deosebita si o experieta in pictura bisericiasca de peste 18 ani poti intra pe linkul de mai jos.

    https://www.facebook.com/icoane1/

    RăspundețiȘtergere
  16. Am primit un fular tricotat ! Ce fac, il port ?

    RăspundețiȘtergere