O replică de reţinut

Am văzut aseară comedia Voiajul domnului Perrichon de Eugen Labiche, la Bvlandra, în regia lui Dinu Cernescu. Sala plină, deşi premiera acestui spectacol a avut loc în 2010, public de toate vârstele, prestaţia actorilor - excelentă, scenografia de asemenea.
Am reţinut o replică a unui personaj secundar, susţinând evoluţia unui conflict secundar. Să rezum (nu întreaga comedie, ci doar o scenă): aflat într-un voiaj în Elveţia, domnul Perrichon, un negustor zgârcit şi orgolios, scrie în cartea de oaspeţi : "Ce mic se vede omul de pe mareea ... ", în loc de "marea". Greşeala de ortografie (care devine, indirect, motiv de duel) este amendată în aceeaşi carte de oaspeţi de către comandantul Mathieu, care, mai târziu, reîntors în Franţa, îşi justifică gestul: "Pentru mine, zice el, limba maternă este ca o doamnă de familie bună, care mi-e apropiată şi pe care o respect. De aceea, când o găsesc departe de casă, sar să o apăr când cineva îi şifonează rochia." 
Mostră de naţionalism.
Şi piesa a fost scrisă acum 150 de ani!

Comentarii

  1. Chiar ca e mostra de nationalism.
    Iubesc limba romana
    Dar ma deraneaza cand citesc de exemplu - un comentariu la un test superb, la o poveste frumoasa- un comentariu in care cineva evident"bine intentionat" retine doar atat - ca pe undeva s-a strecurat o greseala

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acum, depinde cum e făcută observaţia.
      Eu citesc bloguri unde chiar mă interesează povestea, spontaneitatea, naturaleţea şi mă concentrez pe conţinut, nu pe formă.
      Cu "vânătorii" de greşeli presupun că e tocmai invers.

      Ștergere
  2. De cand nu am mai fost la teatru :) trebuie sa imi fac timp si pentru asa ceva :) o faina sa aveti

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, la fel!
      Da, daca iti place genul acesta de "distractie", merita sa-ti faci timp.

      Ștergere
    2. M-am gândit de multe ori la problema asta a respectului faţă de limba vorbită, mai ales că de asta ne ocupăm. Minunat exemplul dat de tine. Cred că găsim într-un text/spectacol elementele spre care experienţa noastră de lectură/viaţă ne orientează. De aceea e minunat un text, că permite mai multe "chei" de lectură".

      Ștergere
    3. Din păcate, limba română e terfelită şi la ea acasă, nu mai vorbim de străinătate. Din străinătate românii noştri se întorc invariabil cu accent ...

      Ștergere
  3. Am vazut piesa anul trecut, intr-adevar este o comedie superba. Merita vezuta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Numele teatrului se scrie "Bvulandra" din cate stie eu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, Anda, știu, voi corecta, mi-a scăpat, mulțumesc.
      Și bine ai venit!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Întrebări către Adina Popescu. Niște copii, un păianjen care se crede Spiderman și o lecție de păstrat